Anul agricol 2022/2023 va sta sub auspiciile unor suprafețe și randamente mai mici la cereale față de anul anterior, după un 2022 cu secetă și război în Ucraina, care au bulversat piața și au dus prețurile la maxime istorice. Fermierii sunt reticenți să mai cultive astfel că nici măcar relaxarea condițiilor din Green Deal, decizie care a permis creșterea suprafeței cultivate, nu au condus la o creștere a suprafețelor.
Potrivit ultimei prognoze a Comisiei Europene, în 2022/23, suprafața totală acoperită cu cereale, conform notificărilor din țările UE, a scăzut cu 1,4% sub nivelul din sezonul trecut. Suprafața actuală include 22 de milioane de hectare de grâu moale (+1,4% față de anul precedent), 2,2 milioane de hectare de grâu dur (-0,6%), 10,5 milioane de hectare de orz (+1,6%), 8,7 milioane de hectare de porumb (-5,9%), 2,6 milioane de hectare de triticale (-2,3%), 2,4 milioane de hectare de ovăz (-5,7%) și 1,8 milioane de hectare de secară (-6,6%).
Astfel, având în vedere și randamentele mai mici preconizate, producția totală de cereale din UE este acum prognozată să ajungă la 270,9 milioane de tone (-7,8% de la an la an). Producția de grâu moale este prognozată la 127 de milioane de tone (-2,4%), cea de grâu dur la 7,4 milioane de tone (-4,9%), cea de porumb la 55,5 milioane de tone (-23,7%), cea de orz la 51,5 milioane de tone (-1,0%), cea de triticale la 11,3 milioane de tone (-2,1%), cea de ovăz la 7,6 milioane de tone (+1,9%) și cea de secară la 7,5 milioane de tone (-4,0%).
Ce se va întâmpla cu prețurile la cereale
În ceea ce privește efectele producției reduse asupra prețurilor, analiștii Comisiei Europene spun că volatilitatea se va menține. „Incertitudinea privind evoluțiile geopolitice din regiunea Mării Negre și îngrijorarea cu privire la disponibilitatea furajelor în regiunile afectate de secetă sunt factori care ar putea determina o volatilitate sporită a prețurilor în lunile următoare”, anunță Comisia.
Cu toate acestea, utilizarea totală de cereale în UE este în scădere substanțială ca efect al prețurilor ridicate și al reducerii producției animale care necesită mai puține furaje (-1,7% de la an la an), urmată de consumul de alimente (23%). Cu toate acestea, având în vedere producția foarte scăzută de porumb din UE și deficitul de furaje din cauza secetei, se așteaptă ca importurile de furaje să crească.
Maxim istoric la suprafețele cultivate cu plante oleaginoase
Dacă în cazul cerealelor, condițiile geo-politice și climatice au generat scăderi ale suprafețelor cultivate, în cazul plantelor oleaginoase, dependența de Ucraina a UE și efectele pe care întreaga piață le suportă i-au determinat pe fermeri să cultive mai mult. UE a raportat astfel un maxim istoric în anul de comercializare 2022/23, ajungând la 12,2 milioane de hectare, față de recordul anterior de 11,5 milioane de hectare în 2017.
Factorii care au determinat această evoluție au fost prețurile în creștere ale semințelor oleaginoase și, în special, ale uleiurilor vegetale, precum și derogarea temporară pentru a permite cultivarea anumitor culturi pe terenurile retrase din circuitul agricol.
Cea mai mare creștere a suprafeței a fost înregistrată pentru soia (+18,8% în ritm anual) și floarea-soarelui (+17,4%).
De asemenea, în contextul creșterii prețurilor la îngrășăminte, culturile fixatoare de azot, cum ar fi soia, par să fi câștigat interesul agricultorilor. Cu toate acestea, se așteaptă ca extinderea semnificativă a suprafeței cultivate cu semințe oleaginoase (+14,6% de la an la an) să nu ducă la o creștere proporțională a producției, din cauza randamentelor mai mici induse de secetă pentru floarea-soarelui (-15,4% de la an la an) și soia (-14,5%). Doar randamentele la rapiță au crescut ușor (+1,8% de la an la an).
Așadar, se preconizează că producția totală de semințe oleaginoase din UE va crește cu +7,5% de la an la an, ajungând la 32,2 milioane de tone (30,1 milioane de tone, media ajustată pe cinci ani).
Producții mai mari de ulei
Pe fondul unei producții mai mari de semințe oleaginoase în UE (în comparație cu 2021/22), zdrobirea în UE ar putea crește în continuare cu +1,8% de la an la an, permițând ca producția totală de făină din UE (29,6 milioane t) să depășească media pe 5 ani (29,2 milioane t). De asemenea, se așteaptă ca producția de uleiuri vegetale din UE să crească cu 2,6% de la an la an, ajungând la 16,2 milioane de tone, peste nivelurile de producție din trecut (15,6 milioane reprezintă media pe cinci ani).
Creșterile preconizate ale producției interne de semințe oleaginoase sunt suficiente pentru a permite ca utilizarea internă de semințe oleaginoase să crească la 50,7 milioane de tone (+1,7% de la an la an), în ciuda reducerii importurilor nete la 18,4 milioane de tone (-8,4% de la an la an).
În ceea ce privește rapița, creșterea semnificativă a producției (de la 17,0 milioane t în 2021/22 la 19,3 milioane t în 2022/23) și reducerea importurilor (de la 5,6 milioane t la 4,5 milioane t) permit un nivel de utilizare internă de 23,5 milioane t, care este cu 6,0% mai mare decât cel din sezonul precedent și cu 4,9% mai mare decât media pe cinci ani.