Managementul Profi Rom Food, retailerul alimentar cu cea mai extinsă rețea de magazine moderne și cel mai mare număr de angajați, consideră că afluxul de cetățeni ucraineni este benefic industriei de retail din România, care se confruntă de mai mulți ani cu lipsă de forță de muncă. Compania a anunțat recent că poate angaja 1.000 de cetățeni ucraineni pe diverse poziții, atât în magazine cât și în birouri, la toate nivelurile, în funcție de gradul de expertiză. Aceasta și în contextul în care top managementul a lucrat în Ucraina, iar retailerul angajează de mai mulți ani din alte țări. Pawel Musial, Directorul general Profi, a fost director general și președinte al lanțului de magazine alimentare EKO Market, iar retailerul este deținut de Mid Europa Partners, un fond de investiții activ pe mai multe piețe europene.
„Sosirea ucrainenilor în România poate reprezenta o situație win-win pentru ei, pentru companie, pentru piața muncii din țara noastră. Din punct de vedere cultural, ei ne sunt foarte apropiați, sunt oameni muncitori și mulți dintre ei sunt buni specialiști cu experiență în retail. Suntem deschiși să primim în firmă astfel de oameni, precum și alții fără pregătire, iar în acest scop am creat procese simple care să grăbească integrarea lor”, au declarat pentru Economica oficialii companiei.
„Situația actuală vine cu provocări dar și cu posibilitatea de angaja oameni noi și valoroși”, au conchis aceștia.
Robotul de la HR poate învăța ucraineană
Până la ora actuală, retailerul a angajat deja „mai mulți ucraineni” în unități Profi din Timișoara, pe posturi de bază, iar numărul de cereri este în creștere. Aceștia au aceleași salarii ca și românii angajați pe poziții similare și beneficiază în plus de susținere în pregătirea documentelor de obținere a vizei de rezidență. Totodată, compania le oferă acces la cursuri de limba română.
„Deocamdata, numărul lor nu este foarte mare dar vin către noi tot mai multe cereri și zeci de candidați trec deja prin procesul de recrutare și angajare”, transmite compania. Iar pentru a putea face aceste angajări retailerul a făcut schimbări atât la nivel organizațional cât și cultural.
Spre exemplu, compania și-a simplificat procesele de recrutare, angajare și inducție, pentru a fi mai ușor de înțeles de către persoane care nu vorbesc română sau engleză. S-a consituit, de asemenea, o echipă de vorbitori de limba română și ucraineană care înlesnesc accesul colegilor ucraineni în magazine.
Mai mult, compania a programat robotul ANA, pe care îl folosește de anul trecut în departamentul de resurse umane, să susțină procesul de integrare a cetățenilor ucraineni în companie. „Ana este multilaterală, poate învăța ucraineană și se poate adapta cu ușurință la noua situație. Competențele ei sunt importante pentru noi și Ana va deveni și mai utilă, astfel că în prezent ne concentrăm pe adaptarea ei cât mai rapidă la situația actuală”
Robotul este capabil să comunice prin sms, voice call și video call cu salariații în toate etapele importante ale experienței lor în companie. Mai mult, Ana este capabilă să analizeze și să interpreteze feedback-urile oamenilor din companie, retailerul putând astfel să aleagă mai eficient politicile de retenție de personal.
Problema cea mai mare cu angajații ucraineni- vidul legislativ
Cele mai mari provocări ale retailerului în procesul de angajare de refugiați sunt însă legate de vidul legislativ. „Situația actuală vine cu provocări dar și cu posibilitatea de a angaja oameni noi și valoroși. Ca să facem față provocării, ne-am definit procesele și ne-am adaptat atât organizațional, cât și cultural. Întreaga noastră echipă susține acest proces dinamic, într-un context legislativ care în momentul de față nu este foarte clar. Apreciem faptul că autoritățile fac eforturi pentru a-și alinia pozițiile și a găsi soluții care să faciliteze angajarea ucrainenilor în firme din țara noastră”, mai transmite compania care a trecut prin procese similare angajând cetățeni din Asia.
„Avem dorința si know-how-ul necesar, cu atât mai mult cu cât am integrat deja în echipele noastre angajați sosiți din Asia. În cazul acestora, provocarea a fost sa le înțelegem în primul rând cultura. Din punct de vedere al legislației, menținem un contact permanent cu autoritățile, cu ONG-urile specializate și cu asociațiile din care facem parte, pentru a înțelege cadrul legislativ și a-l aplica pe cât posibil mai bine”.