Profilul clientului Bauspar: venituri mici, locuinţe neîncăpătoare, locuieşte în mediul rural sau în oraşe mici

Majoritatea clienţilor sistemului de economisire-creditare Bauspar nu ar fi avut alte surse de finanţare, în afara veniturilor din salariu sau pensie, potrivit unui studiu realizat de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR), dacă nu ar fi încheiat un contract de economisire-creditare. În plus, studiul arată că 78% dintre respondenţi au folosit banii pentru îmbunătăţiri aduse locuinţei, iar 84% reclamă cel puţin o problem legată de locuinţa personală.
Economica.net - lun, 29 mai 2017, 13:30
Profilul clientului Bauspar: venituri mici, locuinţe neîncăpătoare, locuieşte în mediul rural sau în oraşe mici

Studiul, realizat în aprilie 2017 pe un eşantion de 1.040 de clienţi ai celor două bănci pentru locuinţe,  BCR BpL şi RBL, arată că 84% din totalul clienţilor menţionează cel puţin o problemă cu locuinţa, iar aproximativ opt din zece clienţi (78%) folosesc economiile şi prima de la stat pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, a declarat preşedintele executiv al ABDLR, Lucian Anghel. Persoanele care nu au luat credit au acelaşi comportament de investiţie a fondurilor economisite ca şi clienţii care au luat credit în sistemul Bauspar, a precizat directorul IRSOP, Petre Datculescu.

Mai mult de jumătate (54%) dintre clienţii Bauspar spun că posibilităţile lor financiare nu le permit să-şi îmbunătăţească condiţiile de locuit, iar majoritatea clienţilor Bauspar care au economisit pe o perioada de cinci ani sunt la limita sărăciei şi au venituri modeste, se arată în studiul IRSOP, efectuat pe un eşantion de clienţi ai celor două bănci de economisire-creditare care au economisit timp de cinci ani, dar nu au apelat până în prezent la un credit. Eşantionul este reprezentativ şi are o marjă de eroare de maximum +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

Orice persoană care are probleme locative se află în condiţii de risc social, iar 84% dintre respondenţi declară că au probleme cu locuinţa proprie. În esenţă, indicatorii materiali şi subiectivi de sărăcie arată că segmente largi ale clienţilor Bauspar au de fapt nevoie de protecţie socială, iar în condiţiile dificile în care trăiesc, opţiunea lor pentru produsul Bauspar nu are altă motivaţie decât dorinţa de a-şi îmbunătăţi condiţiile de locuit.

Studiul IRSOP relevă şi alte date despre riscurile materiale cu care se confruntă clienţii Bauspar – aproape jumătate din totalul gospodăriilor şi aproape două treimi din persoanele care au peste 60 de ani trăiesc cu un venit total de sub 3.000 lei (mai mic decât venitul mediu lunar pe o gospodărie din România de azi – 3.085 lei), aproape jumătate (43%) trăiesc în zone rurale sau în oraşe mici cu oportunităţi financiare şi de locuri de muncă mai reduse, mai mult de jumătate (54%) consideră că posibilităţile lor financiare sunt mai mici decât costurile de îmbunătăţire a locuinţei, 84% dintre aceştia au cel puţin o problemă cu locuinţa, iar unul din trei clienţi crede că n-ar putea face faţă ratelor unui credit (29%).

Sistemul Bauspar a avut un aport deosebit la reconstrucţia Germaniei şi a altor ţări din Europa, după al doilea război mondial. Sistemul de economisire-creditare a oferit un cadru instituţional pentru a ajuta într-o perioadă în care resursele financiare erau limitate sau foarte scumpe, iar băncile de locuinţe oferă credite ipotecare sigure, restricţionează dobânzile şi împart riscurile.

Principiile fundamentale ale sistemului de economisire-creditare sunt simple – întâi clientul Bauspar economiseşte, apoi banca acordă credite pentru domeniul locativ din fondul economisit de ceilalţi participanţi la sistem acelor clienţi care îşi doresc acest lucru şi care sunt eligibili. Guvernul oferă prima de la stat de 25% din depunerile anuale, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 de euro, iar această primă este acordată cetăţenilor români, indiferent de vârstă, conform prevederilor legale.

În prezent, sistemul Bauspar în România este în blocaj, legea care reglementează acest sistem şi care ar trebui să aducă clarificări în acest sens fiind în discuţii la Camera Deputaţilor. La acest moment, activitatea celor două bănci pentru locuinţe se rezumă la acordarea de credite clienţilor existenţi, iar statul nu a mai acordat prima pentru economiile în acest sistem începând cu anul 2015. Pentru anul 2014, primele de stat au fost virate în proporţie de 80%.

‘Aşteptăm şi noi, ca şi clienţii noştri, să se clarifice legea, pentru a putea să restartăm sistemul. Fără această lege este imposibil (…) Nu se semnează noi contracte, nu sunt intrări noi în sistem, avem nevoie de clarificare’, a afirmat preşedintele executiv al ABDLR.

În prezent, numărul clienţilor în sistemul de economisire-creditare este de circa o jumătate de milion, iar câteva zeci de mii de clienţi s-au retras după ce au economisit pe o perioadă de cel puţin cinci ani.

Te-ar mai putea interesa și
Turiștii care aleg Grecia încep să se orienteze către lunile din afara sezonului de vârf tradițional
Turiștii care aleg Grecia încep să se orienteze către lunile din afara sezonului de vârf tradițional
În Grecia, cererea de călătorii în timpul verii se modifică, de la lunile de vârf tradiţionale iulie şi august, la lunile mai, iunie şi septembrie, în urma schimbărilor climatice şi a......
Vladimir Putin declară că Rusia a folosit o rachetă balistică hipersonică cu rază medie de acţiune pentru a lovi o țintă militară ucraineană
Vladimir Putin declară că Rusia a folosit o rachetă balistică hipersonică cu rază medie de acţiune pentru a lovi o ...
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi seara, într-un discurs către naţiune, că Rusia a lansat un atac cu rachetă ...
Agenția GMP & U a câștigat contul TAZZ
Agenția GMP & U a câștigat contul TAZZ
Agenția de comunicare GMP & U anunță că a câștigat contul Tazz, în urma unei licitații, completându-și astfel portofoliul ...
Burduja anunță că în mai 2025 va fi finalizată centrala pe gaz de la Iernut
Burduja anunță că în mai 2025 va fi finalizată centrala pe gaz de la Iernut
Executivul a aprobat joi prelungirea Planului Naţional de Investiţii, ultimul obiectiv rămas în finanţare fiind centrala ...