Principalele surse care au generat această performanţă financiară au fost reprezentate, pe de-o parte, de vânzările mai mari de energie, iar pe de altă parte, de reducerea semnificativă a cheltuielilor operaţionale, ca urmare a implementării unei strategii reuşite de control al costurilor operaţionale, explică reprezentanţii companiei, scrie AGERPRES.
Potrivit acestora, politica restrictivă a companiei privind costurile operaţionale a acomodat, în plus, impactul negativ al impozitului instituit pe construcţii speciale în valoare de 150 milioane de lei, calculat pentru anul 2014.
În primele opt luni ale anului, Hidroelectrica a produs şi a livrat 12,3 TWh, reprezentând 88,5% din producţia estimată pentru întregul an, şi preconizează o producţie de cel puţin 17 TWh pentru 2014, cu 3,1 TWh mai mult decât producţia bugetată.
Creşterea cantităţii de energie produsă şi livrată cu 14,5% faţă de primele opt luni ale anului trecut a susţinut creşterea veniturilor operaţionale generate, chiar şi pe fondul influenţelor negative induse de legislaţie şi condiţiile de piaţă. Astfel, Ordinele ANRE de suplimentare a cantităţii anuale de energie livrată pe piaţa reglementată cu 1,3 TWh şi de diminuare a preţului de vânzare pe piaţa reglementată, de la 125 lei/ MWh la 115 lei/ MWh, precum şi scăderea cu 18% a preţului mediu de tranzacţionare a energiei ofertate pe PCCB fata anul precedent, au reprezentat factori defavorabili activităţii Hidroelectrica.
‘Producţia de cel puţin 17 TWh ce va fi obţinută până la finalul anului, implementarea unor strategii eficiente de vânzare a întregii cantităţi de energie produsă, deschiderea unor reprezentante de trading în Ungaria şi Şerbia, coordonarea unor acţiuni susţinute de revizuire a portofoliului de credite bancare, sunt elemente ce vor genera în exerciţiul financiar al anului 2014 un profit record de peste un miliard de lei’, a declarat Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica.
‘Dacă Hidroelectrica nu ar plăti 396 milioane de lei taxa pe apă uzinată, reprezentând cel mai înalt nivel al acestei taxe din Uniunea Europeană, dacă Hidroelectrica nu ar plăti taxa pe stâlp de 150 milioane lei, dacă Hidroelectrica nu ar pierde 220 milioane lei ca efect al livrărilor de energie pe piaţa reglementată, profitul companiei ar fi de cel puţin 1,8 miliarde lei, permiţând astfel societăţii să finanţeze toate investiţiile în retehnologizarea capacităţilor de producţie existente sau punerea în funcţiune a unor noi capacităţi’, a adăugat Borza.