Veniturile din exploatare ale companiei au scăzut cu 40%, “în principiu din cauza scăderii veniturilor din vânzarea energiei electrice cu 40,9%, determinată de scăderea cu 38,9% a prețului mediu ponderat al energiei electrice vândută în perioada 01 ianuarie – 30 septembrie 2024, față de prețul mediu ponderat din aceeași perioadă a anului 2023, în condițiile vânzării unei cantități totale de energie electrică similară”, arată compania. Veniturile din vânzarea de energie electrică au fost de 3,27 miliarde de lei, coresunzătoare unui preț mediu obținut de 441 de lei/MWh
Cheltuielile de exploatare, mai putin deprecierea, amortizarea și contribuția la fondul de tranziție energetică, au crescut cu 36,1% însă, creștere “determinată în principal de creșterea cheltuielilor cu dezechilibrele pozitive (excedent) la prețuri negative pe piața de echilibrare, determinată de noul mod de facturare instituit de CIGA”, mai arată compania. Vestea bună pentru companie este scăderea contribuției la fondul de tranziție, cu 94%, până la 110 milioane lei, ca urmare a scăderii bazei de aplicare a suprataxei în urma scăderii prețurilor de vânzare și a livrărilor de energie prin mecanismul reglementat MACEE.
Ca atare, profitul net al companiei a scăzut cu 35%, la 1,28 miliarde de lei, de la aproape 2 miliarde în primele nouă luni ale anului trecut. Producția de energie electrică livrată în Sistemul Energetic Național a scăzut cu 4,1%, până la 7,3 TWh, din cauza opririlor neplanificate, astfel că Nuclearelectrica este cu câteva procente sub programul de producție bugetat.
Pentru a-și onora contractele, compania a fost obligată să cumpere o cantitate de circa 160 GWh, energie achiziționată din piețele pentru a doua zi și intrazilnică.
Nuclearelectrica operează centrala nucleară de la Cernavodă, cu două unități de 700 MW fiecare.