Profitul operaţional al Erste Group a scăzut cu 6,2% în primul semestru din acest an

Datorită alocărilor nete, rezultatul din deprecierea activelor financiare s-a situat la minus 675,4 milioane de euro, sau la 82 puncte de bază în raport cu nivelul mediu al creditelor brute către clienţi, scrie Agerpres. 

Alocările de provizioane pentru credite, dar şi pentru angajamentele şi garanţiile acordate, au crescut pe toate pieţele principale. Această creştere a alocărilor de provizioane a fost determinată în principal de deteriorarea perspectivelor macroeconomice ca urmare a Covid-19. O contribuţie pozitivă a avut-o venitul ridicat înregistrat din recuperarea unor credite deja scoase în afara bilanţului în România. Rata creditelor neperformante calculată la valoarea brută a creditelor către clienţi s-a îmbunătăţit la 2,4% (de la 2,5%). Rata de acoperire a creditelor neperformante a crescut la 91,1% (de la 77,1%).

Evoluţia costurilor de risc a fost principalul factor care a afectat profitul Erste în prima jumătate a anului. Deşi rata creditelor neperformante a rămas la un minim istoric de 2,4%, grupul bancar a făcut o planificare atentă pentru a lua în calcul, atât cât este posibil acum, deteriorarea preconizată a calităţii activelor. Erste a alocat provizioane în valoare de 675 milioane de euro în primele şase luni. În consecinţă, profitul net a scăzut la 294 milioane euro în primele şase luni.

Creşterea stocului de depozite s-a menţinut la un nivel ridicat, de peste cinci procente, reflectând încrederea clienţilor. Volumul creditelor a crescut cu peste două procente, fiind stimulat de măsurile guvernamentale de tipul suspendării plăţii ratelor la credite şi a schemelor de garantare a creditelor. Indicele capitalului comun de rangul 1 (final) se află la nivelul de 14,2%, cu mult peste cerinţele minime de reglementare.

În primul semestru din 2020, venitul net din dobânzi a crescut – în principal în Austria, dar şi în România – la 2,39 miliarde de euro, de la 2,32 miliarde de euro în perioada similară din 2019.

Venitul net din taxe şi comisioane a scăzut la 956,7 milioane de euro, de la 980,4 milioane de euro, în condiţiile în care veniturile mai mici din serviciile de plată au fost doar parţial compensate de alte categorii de venituri.

În timp ce venitul net din tranzacţionare a scăzut semnificativ, la minus 19,2 milioane de euro, indicatorul câştiguri/pierderi aferente activelor financiare măsurate la valoarea justă prin contul de profit şi pierdere a crescut la 28,5 milioane de euro, evoluţia celor doi indicatori fiind determinată de efectele de evaluare ca urmare a volatilităţii ridicate din pieţele financiare, apărută pe fondul izbucnirii pandemiei Covid-19.

Venitul operaţional a scăzut la 3,47 miliarde de euro, iar cheltuielile administrative generale s-au redus până la 2,11 miliarde de euro, în condiţiile în care cheltuielile de personal au crescut la 1,26 miliarde de euro, iar poziţia „alte cheltuieli administrative” a scăzut până la 583,3 milioane de euro.
Indicatorul „alte cheltuieli administrative” include aproape toate contribuţiile pentru schemele de garantare a depozitelor estimate pentru 2020, în valoare de 92,3 milioane de euro.

Alocările de provizioane pentru credite, dar şi pentru angajamentele şi garanţiile acordate, au crescut pe toate pieţele principale. Această creştere a alocărilor de provizioane a fost determinată în principal de deteriorarea perspectivelor macroeconomice ca urmare a Covid-19. O contribuţie pozitivă a avut-o venitul ridicat înregistrat din recuperarea unor credite deja scoase în afara bilanţului în România.

Rata creditelor neperformante calculată la valoarea brută a creditelor către clienţi s-a îmbunătăţit la 2,4% (de la 2,5%). Rata de acoperire a creditelor neperformante a crescut la 91,1%.

Impozitul pe profit a scăzut la 140,3 milioane de euro (de la 212,7 milioane de euro), în timp ce taxa pe participaţiile minoritare a scăzut la 76,1 milioane de euro (de la 205,2 milioane de euro), pe fondul unor rezultate mai slabe ale băncilor de economii.

Conform perspectivelor Erste, la nivel global, anul 2020 este marcat de pandemia COVID-19. Amplele restricţii economice şi sociale, impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului, au provocat tulburări economice semnificative. Declinul macroeconomic este o consecinţă directă a măsurilor de restricţionare, în diferite grade, a vieţii publice impuse de guverne la nivel global. Pentru a diminua impactul negativ, uneori chiar dramatic, toate statele au aprobat pachete substanţiale de ajutor, precum moratorii privind plata creditelor bancare, garanţii pentru credite şi credite-punte, scheme de muncă pe termen scurt, scutire de taxe şi plăţi directe. Băncile centrale au redus ratele dobânzilor, au asigurat lichiditate la un nivel fără precedent şi au decis să achiziţioneze titluri de stat şi obligaţiuni corporative. Autorităţile de reglementare a sistemelor bancare au redus cerinţele de capital şi au recomandat o interpretare pragmatică a standardelor contabile financiare, precum şi amânarea distribuirii de dividende până la o dată ulterioară, se precizează în comunicatul Erste.

Cu toate acestea, Produsul Intern Brut (PIB) este estimat să scadă considerabil, cu 4% până la 9%, în Austria şi Europa Centrală şi de Est în 2020. Această evoluţie ar trebui să fie urmată de o recuperare în anul 2021, care, însă, nu va urma o traiectorie liniară, fiind dependentă de situaţia din plan sanitar şi de măsurile administrative care vor fi luate. În condiţiile unei activităţii economice mai reduse, venitul operaţional este estimat să scadă. În termeni concreţi, venitul net din dobânzi va scădea în 2020, ca urmare a reducerilor semnificative ale dobânzilor în Republica Cehă, România şi Serbia, a unei creşteri organice mai reduse a creditării, a structurii schimbate de portofoliu cu activităţi garantate de stat la marje mai mici, şi efectelor negative ale riscului valutar. Se preconizează că venitul din taxe şi comisioane va fi afectat în mod negativ de restrângerea activităţii economice.

Erste estimează că în 2020, principalul impact asupra profitului va veni din costurile de risc: pentru întreg anul, provizioanele de risc sunt estimate la circa 65-80 de puncte de bază în raport cu nivelul mediu al creditelor brute către clienţi.

„Managementul Erste Group vizează să acopere anticipat costuri de risc în măsura în care acestea sunt justificate de datele macroeconomice şi de prognoze, de evoluţia ratingurilor companiei, precum şi de evaluarea portofoliului de retail. În absenţa unor deprecieri ale fondului comercial, indicatorul „alte rezultate operaţionale” ar trebui să se îmbunătăţească în 2020 faţă de 2019, când a fost afectat puternic de efecte cu caracter excepţional. Rata impozitelor va creşte aproape sigur, deoarece ne aşteptăm ca profitabilitatea să scadă în ţările cu cote reduse de impozitare. Per ansamblu, ne aşteptăm la o scădere semnificativă a profitului net în 2020″, se arată în raportul Erste.

În privinţa riscurilor privind perspectivele, criza Covid-19 ar putea să dureze mai mult decât estimările iniţiale, impactul privind evoluţia ratelor de dobândă ar putea fi altul decât cel preconizat, ar putea fi adoptate măsuri politice sau de reglementare împotriva băncilor, precum şi evoluţii economice geopolitice şi globale. În plus, o deteriorare a mediului economic ar putea duce la deprecieri ale fondului comercial. De asemenea, Erste Group este expus riscurilor de ordin juridic care se pot materializa indiferent de mediul economic.

Grupul bancar austriac Erste este acţionar majoritar la Banca Comercială Română (BCR).