Profitul Petrom a crescut cu 27% în primele nouă luni – 3,66 miliarde de lei

Economica.net
07 11. 2013
omv_petrom_86330100_09096600

În perioada similară a anului trecut profitul net a fost de 2,892 miliarde lei, iar vânzările de 19,185 miliarde lei.

Profitul EBIT înainte de dobânzi şi impozite al grupului a urcat în primele nouă luni cu 14%, la 4,556 miliarde lei (1,033 miliarde euro), de la 3,989 miliarde lei în perioada similară a anului trecut.

Cifrele financiare sunt neauditate şi prezintă rezultatele consolidate ale grupului Petrom, întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS).

Petrom a consemnat un profit net de 1,273 miliarde lei, în al treilea trimestru, cu 47% mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut, de 864 milioane lei.

Vânzările au scăzut cu 6%, la 6,574 miliarde lei, de la 6,983 miliarde lei în perioada iulie – septembrie a anului trecut.

Producţia totală de hidrocarburi a fost de 49,98 milioane barili echivalent petrol în primele nouă luni, faţă de 50,03 milioane barili echivalent petrol în perioada similară a anului trecut.

Astfel, producţia de ţiţei şi condensat a fost de 24,08 milioane barili, cu 1% sub nivelul din primele nouă luni ale anului trecut, de 24,4 milioane barili, în timp ce producţia de gaze naturale a crescut cu 1%, la 3,97 miliarde metri cubi, de la 3,93 miliarde metri cubi în aceeaşi perioadă din 2012.

Pe segmentul de explorare şi producţie, în al treilea trimestru din acest an, conjunctura preţului la ţiţei a rămas favorabilă, preţul mediu al ţiţeiului Ural crescând uşor la 110,63 dolari/baril. Preţul mediu realizat la ţiţei a crescut cu 8%, ajungând la 98,10 dolari/baril, deoarece pentru anul 2013 nu au fost contractate instrumente de acoperire a riscului privind preţul ţiţeiului, în timp ce rezultatul din acereaşi perioadă a anului trecut a reflectat pierderi de 83 milioane lei cauzate de aceste instrumente, potrivit Petrom.

„EBIT-ul excluzând elementele speciale a crescut cu 10%, comparativ cu T3/12, ajungând la 1,544 miliarde lei, în special datorită vânzărilor mai mari de ţiţei şi gaze, şi costurilor de producţie mai mici, care au contrabalansat efectul nefavorabil al cursului de schimb (aprecierea leului faţă de dolar) şi cheltuielile cu amortizarea mai ridicate. EBIT-ul raportat a crescut cu 19%, reflectând elemente speciale mai scăzute comparativ cu T3/12. Costurile de producţie ale grupului exprimate în dolari/baril echivalent petrol au crescut cu 2% comparativ cu T3/12, în principal din cauza efectului nefavorabil al cursului de schimb (deprecierea dolarului faţă de leu cu 7%), în pofida costurilor de producţie nominale mai scăzute şi a volumelor de producţie mai mari”, se arată în raport.

În România costurile de producţie exprimate în dolari/baril echivalent petrol au fost stabile, de 14,24 dolari/baril echivalent petrol. Costurile de producţie din România exprimate în lei au scăzut cu 7%, la 47,78 lei/baril echivalent petrol, datorită managementului strict al costurilor şi volumelor de producţie mai mari.

Investiţiile de explorare au crescut cu 40%, la 108 milioane lei, în principal datorită investiţiilor capitalizate mai mari din foraj.

Cheltuielile de explorare au crescut cu 23%, la 84 milioane lei, în special din cauza renunţării la câteva perimetre de explorare.

Programul de foraj din perioada iulie – septembrie a inclus 48 de sonde noi în România, faţă de 31 de sonde noi în acelaşi interval al anului trecut.

Producţia zilnică de hidrocarburi a grupului a fost de 182.400 barili echivalent petrol (din care 171.200 în România), iar producţia totală s-a situat la 16,8 milioane barili echivalent petrol, uşor peste nivelul din T3/12. În România, producţia totală de ţiţei şi gaze a crescut cu 0,7%, ajungând la 15,75 milioane barili echivalent petrol, fiind susţinută de lucrările de reparaţii capitale, de activităţile de foraj şi de redezvoltare a zăcămintelor.

Producţia internă de ţiţei a fost de 7,23 milioane barili, uşor peste nivelul din trimestrul trei al anului trecut, iar producţia internă de gaze naturale a ajuns la 8,5 milioane barili echivalent petrol, cu 0,9% peste nivelul din perioada similară din 2012, în special datorită rezultatelor bune ale campaniilor de reparaţii capitale offshore din blocul Istria.

În Kazahstan, producţia de ţiţei şi gaze a ajuns la 1,03 milioane barili echivalent petrol, în scădere cu 6,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, ca urmare a constrângerilor de ordin tehnic din zăcămintele TOC, potrivit Petrom.

Volumele de vânzări au crescut cu 2%, în special datorită vânzărilor mai mari la toate produsele în România.

Pe segmentul de gaze şi energie, Petrom a consemnat un profit EBIT de 103 milioane lei în primele nouă luni, la jumătate faţă de câştigul de 224 milioane lei din perioada similară a anului trecut, deşi vânzările de gaze au crescut cu 4%, la 3,633 miliarde metri cubi.

Preţul mediu reglementat al gazelor din producţia internă pentru sectorul casnic a fost de 46,6 lei/megawatt oră (cu 2% peste primele nouă luni din 2012), iar pentru sectorul noncasnic a fost de 55,5 lei/megawatt oră (cu 21% peste primele nouă luni din 2012).

Pe de altă parte, preţul mediu al gazelor de import a scăzut cu 10%, la 132 lei/megawatt oră, de la 146 lei/megawatt oră în perioada similară a anului trecut.

Petrom a consemnat o producţie netă de energie electrică de 1,83 terrawaţi oră, dublu faţă de cea din primele nouă luni ale anului trecut (0,91 TWh). În acelaşi timp, preţ mediu spot al energiei electrice livrate în bandă pe OPCOM a fost de 151 lei/megawatt oră, cu o treime sub cel din perioada similară a anului trecut, de 224 lei/megawatt oră.

Un ritm apropiat de scădere a fost înregistrat şi de preţul mediu al energiei electrice livrate în orele de vârf pe OPCOM, care a coborât cu 32%, la 191 lei/megawatt oră, de la 281 lei/megawatt oră în primele nouă luni din 2012.

În al treilea trimestru, profitul EBIT pe segmentul de gaze şi energie a fost negativ, de 2 milioane lei, faţă de un câştig de 59 milioane lei în perioada iulie – septembrie 2012.

„EBIT-ul excluzând elementele speciale a scăzut semnificativ faţă de T3/12, reflectând contribuţia mai mică a activităţii de gaze, deoarece, începând cu februarie 2013, efectul pozitiv din liberalizarea preţului la gaze este reflectat în E&P. În plus, activitatea de energie electrică a fost afectată de condiţiile de piaţă nefavorabile. În T3/13, consumul estimat de gaze naturale al României a scăzut cu 11% comparativ cu perioada similară a anului precedent, în timp ce volumul vânzărilor de gaze ale Petrom a crescut cu 22%, datorită cererii mai mari de gaze din producţia internă din partea marilor
distribuitori de gaze precum şi creşterii uşoare a producţiei interne de gaze a Petrom. La sfârşitul T3/13, volumul total de gaze naturale aflat în depozitele subterane, deţinut de Petrom, era de 279 milioane metri cubi, comparativ cu 556 milioane metri cubi la sfârşitul T3/12, reflectând cererea mai mare de gaze din producţia internă în T3/13″, se arată în raport.

Producţia brută estimată de energie electrică a României a scăzut cu aproximativ 3% faţă de al treilea trimestru al anului trecut, în timp ce la nivel naţional cererea de energie electrică s-a redus cu mai mult de 6%, surplusul fiind direcţionat către export.

„Producţia crescută din surse hidro şi regenerabile, în comparaţie cu acelaşi trimestru al anului trecut, a contribuit la scăderea cu 28% a preţului pe piaţa pentru ziua următoare, care s-a situat în medie la valoarea de 173 lei/MWh pentru energia electrică livrată în bandă şi 215 lei/MWh pentru energia electrică livrată în orele de vârf, conform datelor preliminare publicate de OPCOM”, se arată în raport.

Profitul EBIT din activitatea de rafinare şi marketing a urcat cu 79% în primele nouă luni, la 279 milioane lei, de la 155 milioane lei în perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, vânzări totale de produse rafinate au crescut cu 8%, la 3,91 milioane tone.

La finalul lunii septembrie, Petrom avea 785 staţii de distribuţie, faţă de 799 în aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a optimizării reţelei de retail în Republica Moldova, potrivit grupului.

La începutul acestui an, Petrom a finalizat vânzarea filialei Petrom LPG, iar pe 17 septembrie a cumpărat compania OMV Petrom Ukraine E&P Gmbh de la OMV Exploration & Production Gmbh.

Din grupul Petrom fac parte compania mamă OMV Perom (SNP) şi firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), Kom Munai LLP (Kazahstan), OMV Petrom Ukraine E&P Gmbh, Petrom Exploration & Production Ltd., OMV Petrom Marketing, Petrom Aviation, ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Petrom Distribuţie Gaze, OMV Petrom Wind Power şi Petromed Solutions.

Grupul avea la finalul primelor nouă luni 20.017 de angajaţi, faţă de 20.138 la finalul primului semestru şi 21.961 la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut.

OMV Petrom este cea mai mare companie românească listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de 27,098 miliarde lei (6,113 miliarde euro), calculată la ultimul preţ de miercuri, de 0,4784 lei/acţiune.

Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 19%, BERD, cu 2,03%, iar restul titlurilor sunt în portofoliile altor acţionari.

În trimestrul al treilea am continuat să ne îmbunătăţim performanţa, beneficiind de conjunctura favorabilă a preţului la ţiţei şi de rezultatele optimizării costurilor. În E&P (explorare şi producţie – n.r.), pe parcursul primelor nouă luni din 2013 am reuşit să obţinem, pentru prima dată după privatizare, stabilizarea producţiei la nivel de grup, comparativ cu anul anterior, ca urmare a investiţiilor continue. În zona offshore, activitatea de explorare avansează şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne propunem să reluăm forajul în blocul Neptun la jumătatea anului 2014. Performanţa sectorului G&E (gaze şi energie – n.r.) a reflectat mediul de piaţă dificil, caracterizat prin cerere modestă şi preţuri scăzute la energie electrică, în timp ce în sectorul R&M (rafinare şi marketing), marjele de rafinare au rămas sub presiune„, a declarat într-un raport Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom.