Prognoză CE – Estimări în creştere pentru economia României, dar întârzierile în implementarea PNRR ar putea reduce investiţiile

Economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024, potrivit Executivului european, care avertizează, însă, că întârzierile în implementarea PNNR ar putea reduce investiţiile, scrie Agerpres.

În previziunile de iarnă, Comisia Europeană estima un avans al PIB-ului României de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024.

Cât priveşte inflaţia, actualele estimări indică un nivel de 9,7% în 2023 şi la 4,6% în 2024, după ce, în previziunile anterioare, CE prognoza o inflaţie de 9,7% anul acesta şi de 5,5% anul viitor.

„Creşterea economiei ar urma să continue, deşi într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflaţiei persistente, a înăspririi condiţiilor de finanţare şi a creşterii mai reduse a partenerilor comerciali. Inflaţia ar urma să atingă nivelul de vârf în 2023, iar indicele preţurilor de consum va rămâne peste ţinta de inflaţie în 2023 – 2024”, previzionează Executivul comunitar.

Şomajul ar urma să scadă doar marginal, menţinând înăsprirea pieţei forţei de muncă şi creşterea ridicată a salariilor.

Deficitul bugetar ar urma să se situeze la 4,7% din PIB în 2023 şi să scadă la 4,4% din PIB în 2024, datorită creşterii solide a veniturilor, în urma modificării Codului fiscal şi a nivelului robust al PIB-ului nominal, şi a scăderii cheltuielilor ca procent din PIB. Nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să se situeze la 45,6% în 2023 şi să ajungă la 46,1% din PIB în 2024, estimează Comisia Europeană.

În 2022, economia a înregistrat o creştere de 4,7%, datorită consumului privat solid şi a investiţiilor robuste. În viitor, inflaţia ridicată, înăsprirea condiţiilor de finanţare şi un avans economic mai lent al partenerilor comerciali ar urma să încetinească creşterea. În pofida acestor turbulenţe, creşterea consumului privat ar urma să rămână pozitivă, datorită majorării salariilor şi a pensiilor, precum şi a extinderii plafonării preţului energiei până în 2025. De asemenea, schemele guvernamentale de sprijin şi o piaţă a muncii rezilientă vor sprijini activitatea economică.

Înăsprirea politicii monetare se va menţine, cu o rată a dobânzii de 7%, afectând fluxul de creditare către economie şi investiţii. Totuşi, planificatele investiţii din PNNR şi intrările altor fonduri europene vor compensa impactul înăspririi condiţiilor de finanţare. Investiţiile ar urma să sprijine semnificativ creşterea economiei în 2023 şi 2024, consideră sursa citată.

Executivul comunitar estimează că exporturile nete nu vor contribui la creşterea economiei. În pofida subvenţionării preţului energiei şi îmbunătăţirii condiţiilor comerciale, cererea internă solidă va menţine balanţa comercială negativă. Deficitul de cont curent ar urma să se situeze la 7,6% din PIB în 2023 şi la 7,4% din PIB în 2024.

În pofida creşterii economice solide, perspectivele de pe piaţa muncii rămân limitate, deoarece îmbătrânirea populaţiei şi migraţia în masă afectează negativ crearea de locuri de muncă. Totuşi, integrarea pe piaţa muncii a persoanelor care au fugit de războiul din Ucraina şi acordarea vizelor pentru muncitorii din afara UE ar putea acţiona ca factori atenuanţi. Rata şomajului ar urma să scadă uşor, la 5,4% în 2023 şi 5,1% în 2024. Majorările de salarii au fost solide, în special în sectorul privat, dar pe ansamblul economiei român sub indicele armonizat al preţurilor de consum. Înăsprirea pieţei forţei de muncă, necesitatea de a face faţă scăderii puterii de cumpărare şi inflaţia ridicată ar trebui să contribuie majorări solide de salarii în 2023 şi 2024, prognozează Executivul comunitar.

Indicele armonizat al preţurilor de consum a atins nivelul de vârf în noiembrie şi apoi a scăzut până la 12,2% în martie, în urma reducerii preţurilor energiei. Datorită schemei de plafonare a preţului energiei, nu sunt aşteptate schimbări majore ale acestei componente. Totuşi, inflaţia de bază a continuat să crească, în urma majorărilor de preţuri la alimentele procesate şi servicii.

Deficitul bugetar ar urma să scadă la 4,7% din PIB în 2023, de la 6,2% din PIB în 2022. Creşterea robustă a PIB-ului nominal şi taxele ridicate din energie ar urma să majoreze veniturile guvernamentale în 2023. Cheltuielile ar urma să crească mai puţin decât PIB-ul nominal, determinate de o moderare a salariilor în sectorul public. Investiţiile publice ca procent din PIB ar urma să crească, reflectând ţintele interne bugetare ambiţioase şi intrările masive de fonduri europene. Plăţile suplimentare către pensionari, amendarea Codului Fiscal, schema de compensare a preţului energiei, şi legislaţia anunţată pentru limitarea cheltuielilor guvernamentale în 2023 sunt luate în calcul la realizarea acestor previziuni, informează Comisia Europeană. Costul bugetar net al măsurilor de sprijin energetic în previziunile de primăvară ale Executivului comunitar sunt estimate la 0,3% din PIB în 2023, faţă de 0,4% din PIB în 2022.

Deficitul ar urma să scadă la aproximativ 4,4% din PIB în 2024, în urma scăderii ponderii în PIB a cheltuielilor. De asemenea, creşterea cheltuielilor de capital ar urma să încetinească.

Datoria guvernamentală ar urma să se reducă la 45,6% din PIB în 2023, în urma scăderii deficitului, înainte de a creşte la 46,1% din PIB în 2024. Riscurile la adresa perspectivei fiscale sunt înclinate în sens negativ. O creştere economică mai redusă, viitorul ciclu electoral, posibile presiuni de creştere a salariilor în sectorul public, indexarea pensiilor, care în 2024 va încorpora inflaţia ridicată din 2022, ar putea avea ca rezultat deficite bugetare mai ridicate, avertizează Comisia Europeană.