Deja, de o săptămână, acest centru a câştigat un interval de trei ore în ceea ce priveşte pertinenţa prognozelor sale, a explicat Florence Rabier într-un interviu pentru AFP, scrie Agerpres.
„Am trecut de la 27 la 30 de ore, or, cu cât prognozăm un interval mai îndepărtat, cu atât suntem în măsură să anticipăm mai bine evenimentele meteo extreme”, fapt care poate să salveze multe vieţi, a explicat această expertă în ingineria meteorologică.
Trei ore câştigate pentru evacuarea unui oraş ameninţat de un uragan „pot să conteze foarte mult”, a insistat directorul general al acestui organism european, aflat în Marea Britanie, dar care îşi va muta centrul de calcul din 2020 la Bologna, în centrul Italiei, unde noul computer va fi instalat. Echipamentul va fi închiriat doar pentru patru ani, din cauza perisabilităţii tehnologice, cu un buget total de 70 de milioane de euro.
Dar, consideră Florence Rabier, „un euro investit aduce de 10-100 ori mai mult” în termeni economici. O prognoză meteorologică mai exactă, mai ales în privinţa temperaturilor, permite o mai bună prognozare a cantităţii de energie ce trebuie cheltuită pentru a face faţă unei creşteri bruşte a valorilor din termometre sau unui val de frig.
Situaţia este şi mai interesantă în ceea ce priveşte energiile regenerabile şi producţia de electricitate, foarte dificil de stocat, a explicat Florence Rabier.
„Să ştii cât de intens va fi musonul” are, de asemenea, un impact pentru milioane de oameni de pe subcontinentul indian, a adăugat aceeaşi expertă, care şi-a construit întreaga carieră la Meteo-France, înainte de a prelua conducerea acestei agenţii europene în ianuarie 2016.
Deşi acest centru vinde unele dintre informaţiile sale unor clienţi privaţi – europeni, dar şi chinezi şi americani -, el le oferă în regim de gratuitate în cazul unor catastrofe climatice iminente.
Prognoza meteorologică necesită mijloace informatice uriaşe din cauza numărului mare de date ce trebuie analizate. Ea este stabilită pornind de la observaţii ale atmosferei, „decupată în miliarde de mici cuburi”, iar fiecare component este apoi transformat în ecuaţii fizice şi în modele matematice. „Deci, cu cât cubul este mai mic, cu atât calculul este mai precis”, a explicat aceeaşi expertă.
Odată cu noul computer aşteptat la Bologna, cuburile astfel obţinute prin modelare computerizată nu vor mai acoperi fiecare o suprafaţă de 18 kilometri pătraţi, ci de 10 kilometri pătraţi, fapt care va permite o rafinare considerabilă a prognozei, inclusiv în privinţa precipitaţiilor, cu toate consecinţele pe care aceste fenomene le au asupra agriculturii.
Prognozele meteorologice sunt de acum fiabile în procent de 85% pentru intervale de şapte zile, însă specialiştii pot deja să identifice tendinţe meteo pe mai multe luni.
Centrul european de prognoze meterologice pe termen mediu (European Centre for Medium-Range Weather Forecast) este susţinut de 34 de state europene, dintre care 22 sunt membre în consiliul său director. Centrul are sediul în oraşul Reading din Marea Britanie, însă Brexit-ul ar putea să schimbe această situaţie.
Totuşi, întrucât acest organism interguvernamental nu depinde direct de Uniunea Europeană, nimic nu îl obligă să părăsească Marea Britanie.
Cu toate acestea, directorii săi analizează posibilitatea transferării în alte zone a unora dintre activităţile centrului, mai ales a acelora care sunt legate şi finanţate de Uniunea Europeană, în cadrul programului Copernicus de monitorizare a atmosferei. Nu a fost luată încă o decizie finală în această privinţă, a precizat Florence Rabier.