Ce planuri are Călin Georgescu pentru România – programul „Hrană, Apă, Energie”

Piatra de temelie a programului lui Călin Georgescu este „instaurarea statului suveranist-distributist și a unei societăți bazate pe democrația participativă în care Adevărul, Libertatea și Suveranitatea sunt axa de valori a dezvoltării României”, se arată în programul consultat de Economica.net.

Georgescu spune că propune „un nou model social, economic și politic, inovator și unificator: suveranism-distributismul, menit să producă modificări structurale și, în final, o schimbare de sistem, deoarece pe scheletul actual nu se poate construi cu adevărat”.

Pe scurt, programul propus de Georgescu arată așa:

1. Predictibilitatea actului fiscal – pentru un mediu de afaceri și o economie echilibrată.
2. Cotă unică de 10% – pentru o stabilitate economică eficientă pe termen lung.
3. Stimularea agonisirii averii – pentru evitarea consumul inutil.
4. Educația și sănătatea, componente cheie – pentru un viitor bazat pe inteligența și buna funcționare fizică și psihică a întregului popor.
5. Impozitarea cu 2% la mai mult de 1 milion euro cifră de afaceri – pentru ca impozitarea să fie coerentă și viabilă în vederea încasării.
6. Asocierea liberă a proprietarilor agricoli în cooperative și facilități fiscale oferite de stat producătorilor – pentru o agricultură care se poate
   moderniza și dezvolta rapid.
7. Piețe de desfacere, centre de colectare și industrii de prelucrare și conserve – pentru valorificarea potențialul producătorilor autohtoni.
8. Redirecționarea fondurilor UE către micul proprietar – pentru o dezvoltare coerentă începând de la sursă.

Programul Hrană, Apă, Energie, explicat de Călin Georgescu

„Este nevoie să aducem țara la nivelul unei chemări printr-un program măreț, care să descătușeze energiile, entuziasmul și încrederea întregii națiuni. România dispune încă de avantaje competitive reale, care vor fi puse în valoare de măsuri și de direcții de acțiune precise, bazate pe:

• valorificarea sustenabilă (responsabilă, de bun simț) și consolidarea patrimoniului existent: natural (superior multor țări membre ale Uniunii
  Europene), material, social și uman;
• întărirea și garantarea regimului proprietății;
• capitalizarea micului producător și susținerea piețelor locale;
• încurajarea vocației și a creativității prin susținerea inițiativelor antreprenoriale;
• întărirea clasei de mijloc;
• încurajarea și sprijinirea unor noi forme de proprietate productivă și a formulelor asociative ”la firul ierbii”, motorul creării de locuri de muncă
  stabile, sigure si corect remunerate;
• producția de hrană curată, integrală;
• renașterea micilor comunități sustenabile prin reînvierea spiritului de încredere reciprocă, conlucrare și dăruire;
• educație: omul integru și prețuirea, valorificarea și sprijinirea găsirii și exprimării vocației;
• producția de energie ieftină și abundentă, mai ales neconvențională;
• legi și reglementări simple, pe înțelesul tuturor și funcționari devotați care să asigure punerea și respectarea lor în practică;
• redimensionarea sistemului politic și administrativ și simplificarea sistemului de conducere a țări;
• stabilitatea actului fiscal, taxe și impozite mici;
• siguranța și stabilitatea monedei naționale;
• eficiență: valoare adăugată mare cu un consum mic de resurse;dezvoltare economică prin buna guvernanță, nu prin privatizare;
• interesul național care va înlocui lupta dintre stânga și dreapta;
• cooperarea ca noul modus operandi, nu doar în economie și politică, ci în întreaga societate românească;
• atitudine: țară curată și îngrijită

„Reinstaurarea cultului muncii din plăcere”

Printre măsurile menționate în program se numără și regândirea strategică a tuturor activităților economice, reindustrializarea țării pe baza tehnologiilor nepoluante și a principiilor economiei suveranist-distributiste. În plus, în program se arată că Georgescu vrea reprofesionalizarea țării de la bază, reorganizarea școlilor de
meserii și reinstaurarea cultului muncii din plăcere.

Ce alte propruneri mai are Călin Georgescu

• Redimensionarea și adaptarea structurii şi a funcționarea sistemului politic şi socio-economic la configurația şi la capacitatea capitalului natural, material, social şi uman de care dispunem. În ultimii 35 de ani s-a produs o supradimensionare continuă a sistemului politic și administrativ, sufocat de legi şi reglementări numeroase şi contradictorii, imposibil de aplicat.
• Resursele naturale nu sunt privatizabile și nici de vânzare.
• Restaurarea viziunii creștine în economie. Partea economică nu poate fi separată de partea socială. În esența sa, Programul „Hrană, Apă, Energie” este creștinism aplicat în economia reală. O triadă ce reflectă armonia dintre Dumnezeu, Om și Natură.
• Măsuri legislative și fiscale ce vor face tranziția de la un sistem economic interesat exclusiv de investiții extractive (extragerea până la epuizare a energiilor înmagazinate în sol, subsol, apă, plante, animale şi oameni) către o economie a binelui comun, menită să protejeze natura, să asigure libertatea și să satisfacă nevoile oamenilor, printr-un sistem de producere şi răspândire largă a roadelor muncii.
• Se va investi în formarea profesională, în școli de artă si meserii, în dezvoltarea breslelor și a meșteșugurilor, în cercetare şi inovație, în aplicarea tehnologiilor de vârf, în promovarea consecventă a criteriilor de ecoeficienţă.
• Bugetul alocat învățământului, familiei şi prevenției în sănătate va fi sporit prin reducerea unor cheltuieli guvernamentale care nu își vor mai găsi vreodată locul în cadrul noii economii suveranist-distributiste.
• Va fi încurajată şi sprijinită formarea unui capital autohton solid, capabil să concureze cu succes pe piețele interne şi internaționale.
• Fiscalitatea se va muta de la impozitarea muncii spre taxarea consumului de resurse.
• Se va crea o rețea de bănci populare şi cooperatiste, uniuni de credit, care va finanța implementarea modelului suveranist-distributist, prioritară fiind
  susținerea agriculturii ecologice, bazate pe conservarea pământului.
• Gospodăria țărănească tradițională şi producția sa agricolă vor fi ajutate de stat prin credite cu dobândă zero, centre de colectare a produselor și
  piețe de desfacere oferite de stat cu taxe zero.
• Avem nevoie de o legislație care să garanteze dreptul cetățeanului român la apă potabilă suficientă şi de cea mai bună calitate, legislație care să asigure și dreptul la apă pentru satisfacerea cerințelor igienico-sanitare la standarde europene ridicate. Apa este un bun public, nicidecum o marfă! Apele minerale şi termale sunt parte din patrimoniul natural al României şi nu pot fi privatizate sau înstrăinate.
• Salvarea albinelor și sprijinirea apiculturii sunt, obiectiv strategic național. Oprirea folosirii substanțelor toxice din agricultura intensivă va veni la pachet cu o stare de sănătate mai bună a poporului român, dar și cu salvarea albinelor – cu rol esențial în polenizarea culturilor și obținerea de recolte bogate, suficiente pentru a hrăni poporul nostru cu hrană de calitate.
• Va înceta „privatizarea” instituțiilor de forță ale României.
• România își va respecta obligațiile față de alianțele, organismele şi parteneriatele din care face parte, în măsura în care acestea le vor respecta pe ale lor față de România.

Obiectivul strategic al programului este de a „reda românilor prosperitatea, armonia, demnitatea şi speranța într-un viitor al libertății reale, trăite în siguranță și
pace”, se mai arată în document.

Cum spune Georgescu că va eradica ura față de alte popoare sau grupuri etnice

„Pentru a eradica orice urmă de resentiment faţă de alte popoare și grupuri etnice, îmi doresc să punem suveranismul pe un făgaș creștin: provocările acestor timpuri, indiferent de natura lor, își găsesc soluţia în felul nostru de a fi, bazat pe buna rânduială și pe dragostea faţă de semeni. De aceea Programul „Hrană, Apă, Energie” se va realiza prin înlocuirea relațiilor violente și conflictuale cu cele de cooperare, întrajutorare și prin armonizarea interesului personal cu cel al comunității”,