Program de guvernare: USR vrea să desfiinţeze pensiile speciale

„Prin măsurile propuse ne propunem să întărim sprijinul pentru angajaţi şi angajatori în pandemie, soluţiii concrete pentru adaptarea relaţiilor de muncă la pandemie şi la modernitate şi răspunsuri în faţa crizei de resurse umane care va încetini dezvoltarea dacă rămâne neadresată. Pe plan social, urmărim reducerea sărăciei şi incluziunea şi protecţia grupurilor vulnerabile, alături de echitatea şi sustenabilitatea sistemului de pensii, cu eliminarea pensiilor speciale”, se spune în documentul citat de Agerpres.

Potrivit programului se are în vedere creşterea valorii adăugate a muncii prin formarea şi creşterea competenţelor resurselor umane: pregătirea competenţelor pentru industriile viitorului prin stimulente fiscale, acces la fondurile europene destinate formării pentru angajatori, angajaţi şi universităţi pentru programe recurente de creştere a competenţelor şi încurajarea programelor şi la nivel de sector; prioritate pentru întreprinderile sociale de inserţie pentru accesul la stimulentele pentru angajarea persoanelor vulnerabile şi debirocratizarea acestora pentru a permite un timp de rambursare la angajator mai scurt de două luni de la aplicare, refacerea legislaţiei şi lărgirea practicii de achiziţii protejate; reformarea programului „A doua şansă” de la program anual seral la programe bazate pe credite luate în ritmul şi în intervalele de timp potrivite beneficiarilor, cu componente de practică, de acces online şi de acompaniere în învăţare; servicii şi infrastructură socială care să elibereze persoane din roluri de îngrijire şi asistenţă familială (pentru copii, vârstnici şi persoane cu dizabilităţi cu autonomie redusă) pentru piaţa muncii flexibilă cel puţin 300.000 de oameni în patru ani.

O altă măsură vizează scăderea poverii fiscale pe muncă şi un mecanism predictibil pentru creşterea salariului minim. USR menţionează că povara fiscală pe salariile mici este în România printre cele mai mari din Europa şi de aceea avem cea mai ridicată rată de sărăcie în muncă din toată Europa. În program se propune implementarea cu un sector-pilot pentru zero taxe pe salariul minim, care să contribuie şi la eliminarea muncii la gri sau la negru şi adoptarea unui mecanism predictibil de actualizare anuală a salariului minim pe economie.

De asemenea, în program se menţionează introducerea contractelor de muncă multiflexibile, care permit angajatorilor şi angajaţilor să decidă individual condiţiile în care un angajat îşi desfăşoară activitatea, ce vor permite salariaţilor să realizeze un echilibru mai bun între viaţa de familie/personală şi locul de muncă. Formele alternative de flexi-muncă pe care le propune sunt: adaptarea programului de lucru, partajarea locului de muncă, comprimarea săptămânii de muncă, împărţirea atribuţiilor între mai multe persoane, continuarea schemei Kurzarbeit.

Potrivit documentului, se are în vedere o linie dedicată de asistenţă în pandemie pentru angajatori şi angajaţi: sprijin şi pentru angajatorii IMM-uri, ONG-uri şi instituţii pentru asigurarea normelor de igienă, securitate în muncă prin o linie telefonică 7/7; o pagină de întrebări şi răspunsuri actualizat în timp real pentru interpretarea şi aplicarea schimbărilor actelor normative şi restricţiilor din pandemie, cât şi pentru consilierea angajaţilor asupra drepturilor şi responsabilităţilor lor.

Conform sursei citate, se doreşte finalizarea unui cadru legal simplificat în domeniul serviciilor, prin acordarea de tichete de muncă pentru lucrătorii sezonieri, zilieri, personalul de menaj şi îngrijire şi bone. Se va lărgi baza de colectare a contribuţiilor şi impozitelor şi a beneficiarilor cu cel puţin 30.000 de beneficiari (care vor angaja lucrători casnici) prin intermediul tichetelor de muncă; cel puţin 60.000 de lucrători casnici/prestatori care vor presta servicii prin intermediul tichetelor de muncă.

La un alt punct se menţionează actualizarea legii dialogului social şi redefinirea sectoarelor economice pentru a facilita posibilitatea negocierilor colective, digitalizarea şi transparentizarea dosarelor de reprezentativitate pentru partenerii sociali, întâlniri lunare ale Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS) şi invitarea partenerilor sociali, cu rol consultativ, în şedinţele CNSU.

Totodată, USR propune un pachet de debirocratizare actualizabil semestrial prin dialogul cu reprezentanţii angajatorilor, cu măsuri precum mutarea contractelor de internship în Revisal de la AJOFM, posibilitatea digitală de acces al contractelor de muncă la punctul de lucru, debirocratizare accesului angajatorilor la obţinerea stimulentului de angajare şi transparentizarea prin raportări lunare a resurselor disponibile şi a timpului mediu de alocare a lor, în parteneriat cu ministerul economiei. Un nou Revisal avansat, platformă electronică de evidenţă a salariaţilor din România (Revisal), interconectată cu alte baze de date publice, capabilă să urmărească traseul profesional al absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi competenţele dobândite prin formare, la care să aibă acces individual orice cetăţean pentru a verifica contractele sale de muncă precum şi plata contribuţiilor de către angajatori.

De asemenea, USR doreşte desfiinţarea pensiilor speciale.

„Vom revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivităţii, fără să existe categorii profesionale exceptate de la acest principiu. Măsuri de reducere a decalajului dintre vârsta medie efectivă de pensionare şi vârsta nominală de pensionare pentru a încuraja vechimea în muncă. Oprirea fenomenului pensiilor mai mari decât salariile aceleiaşi persoane. Eliminarea indemnizaţiilor pentru limită de vârstă din Codul Administrativ („pensiile speciale ale primarilor/CJ/vice”)”, se spune în document.

Conform programului, se are în vedere recalcularea pensiilor pentru eliminarea inechităţilor şi sustenabilitatea fondului de pensii. USR propune urgentarea procesului de recalculare a pensiilor pentru eliminarea inechităţilor, reducerea decalajului dintre vârsta medie efectivă de pensionare şi vârsta nominală de pensionare;creşterea plafonului deductibil de contribuţii opţionale la Pilonul III prin raportarea la salariul mediu brut garantat în plată; creşterea anuală a contribuţiei la Pilonul II şi legislaţie pentru distribuirea fondurilor către beneficiari; mărirea perioadei în care compensarea prin plata voluntară să fie posibilă („cumpărarea anilor de vechime în muncă”); o creştere mai accelerată a pensiilor mici prin introducerea unor metode alternative la creşterea punctului de pensie (ex: a 13-a pensie, plafonată la valoarea pensiei medii) proporţional cu perioada de contribuţie; vouchere pentru medicamente şi hrană pentru beneficiarii de pensie minimă, până lamomentul în care colectarea contribuţiilor la fondul de pensii permite creşterea pensiilor la nivelul acoperirii coşului de consum şi al costului lunar al medicamentelor; redevenţele din exploatarea gazelor din Marea Neagră vor fi folosite pentru echilibrarea pensiilor românilor prin crearea Pilonului Offshore pentru toţi angajaţii. Fondurile de Pilon Offshore vor investi aceşti bani pe modelul Pilonului 2.

În domeniul social, programul USR conţine 6 măsuri. Una dintre acestea presupune „garanţia pentru un viitor mai bun al copiilor”, respectiv asigurarea accesului la educaţie, sănătate, siguranţă, nutriţie corespunzătoare şi locuire decentă pentru copii, în special pentru cei din categoriile vulnerabile pentru scoaterea din risc de sărăcie / excluziune socială a minimum 700.000 de copii (circa 50% dintre 1,38 milioane estimaţi în România în 2020) la orizontul anului 2030; elaborarea şi adoptarea
Planului de acţiuni până în martie 2022; stabilirea unui parteneriat larg între Guvern, autorităţi locale, societatea civilă şi sectorul privat şi a unui cadru de monitorizare, alocarea a minimum 5% din cadrul ESF+ 2021-2027.

Programul USR menţionează şi asigurarea unui nivel decent de locuire prin revizuirea legii locurii sociale şi transparentizarea alocării lor şi construirea a 4.418 locuinţe pentru tineri din comunităţi şi pentru grupurile vulnerabile, o reţea de centre de zi cu 150 de servicii comunitare pentru copiii în situaţii de risc şi menţinerea a 4.500 de copii în familie, continuarea reformei de dezinstituţionalizare şi creşterea numărului de adopţii şi scurtarea timpului petrecut de copii în sistemul de protecţie. Pachete dedicate de sprijin pentru acces la educaţie, integrare în muncă şi acces la justiţie pentru mamele minore, familii monoparentale sunt alte măsuri avute în vedere.

De asemenea, programul vizează raportarea publică la nivelul instituţiilor publice a îndeplinirii obligaţiilor de angajare a persoanelor cu dizabilităţi şi stabilirea unor obiective anuale pe asta, redirecţionarea taxei pentru angajatori în cazul neocupării procentului minim de persoane cu dizabilităţi către fonduri dedicate pentru accesibilizare, dispozitive/tehnologii asistive şi centre respiro, înfiinţarea şi dotarea a 150 de servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi care vor deservi 1.600 de persoane cu dizabilităţi pe an, reintegrarea în locuinţe protejate şi în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi din centrele mastodont, care se vor fi închide, şi modernizarea a 50 de servicii comunitare pentru persoane cu dizabilităţi.

Programul USR propune şi reforma venitului minim de incluziune. Beneficiarii direcţi vor fi cel puţin 30% din actualii beneficiari de Venit minim garantat (VMG) şi Alocaţie pentru susţinerea familiei (ASF). 56.700 – beneficiari eligibili ai Venitului Minim de Incluziune, în plus faţă de beneficiarii eligibili actuali de venit minim garantat / alocaţie de susţinere a familiei.

Totodată, programul are în vedere încurajarea îngrijirii la domiciliu prin mecanisme de decontare şi sprijinirea creşterii duratei de viaţă sănătoasă şi a autonomiei (prin programe de prevenţie şi acces la timp la medicamente), cartografiere completă la nivel comunitar (comunal/orăşenesc/judeţean) a populaţiei în vârstă potenţial dependente sau în situaţii de risc (de exemplu, sărăcie, probleme de sănătate, izolare, grad ridicat de dependenţă) şi crearea unei reţele de centre de îngrijire de zi şi de reabilitare pentru persoanele în vârstă, 71 de centre de servicii de zi, care vor oferi asistenţă socială şi servicii de reabilitare, iar fiecare va avea cel puţin o echipă mobilă de furnizori de servicii pentru persoanele în vârstă care nu se pot deplasare.

Un alt punct din program vizează continuarea eforturilor interministeriale pentru protecţia victimelor violenţei domestice (brăţările electronice şi adăposturi), combaterea traficului de persoane, dezinstituţionalizare, extinderea numărului de comunităţi cu servicii comunitare integrate. Reformarea şi dotarea corespunzătoare (inclusiv prin actualizarea platformelor online şi transparentizarea informaţiilor( a ITM, ANOFM şI ANPIS şi a structurilor teritoriale).