Trenul metropolitan reprezintă un sistem feroviar local sau regional de interes economic general în domeniul transportului public de călători care oferă un serviciu de transport în interiorul și în jurul marilor aglomerări urbane, utilizând linii de cale ferată convențională, linii de cale ferată dedicată, o combinație a acestora sau o combinație între linii de cale ferată și cele destinate vehiculelor de tramvai sau metrou.
Conform unei analize realizate de către UITP și UIC prezentate în raportul Regional And Suburban Railways – Market Analysis Update (Căile ferate regionale și suburbane – Actualizarea analizei pieței), numărul total de pasageri transportați în serviciu public de transport metropolitan reprezintă aproximativ 90% din numărul total de pasageri feroviari și 50% din numărul total de pasageri – km/an.
Așadar, trenul metropolitan combină beneficiile majore ale transportului urban cu metroul, cu avantajele trenului regional în zona suburbiilor, conducând evident la reducerea numărului de autoturisme și a mijloacelor de transport publice urbane și suburbane, contribuind la reducerea cantităților de gaze cu efect de seră produse în domeniul transporturilor.
Astfel, prin investițiile în dezvoltarea conceptului de transport cu trenul metropolitan în țara noastră, România se alătură viziunilor și noilor concepte promovate de către Comisia Europeană prin noua politică Green Deal, conform Strategiei de Mobilitate Sustenabilă și Inteligentă (SSM Strategy).
În Programul Investițional au fost analizate rețelele potențiale de cale ferată multimodală din România pentru a fi ierarhizate pentru finanțare. Astfel, au fost analizate:
• 42 de municipii;
• 144 de potențiale rute;
• 1440 km;
• 1280 de localități unice
• bazin de captare de 14 milioane de locuitori
Având în vedere investițiile în modernizarea infrastructurii și cele de achiziție și reînnoire de material rulant până în 2026 municipiile care pot beneficia de servicii feroviare sunt:
1. București (modernizările realizate București – Constanța și București – Predeal) – bazinul potențial de captare de 2,1 milioane de locuitori;
2. Constanța (modernizarea București – Constanța) – bazinul potențial de captare de 374.000 de locuitori;
3. Ploiești (modernizarea realizată București – Predeal) – bazinul potențial de captare de 334.000 de locuitori;
4. Brașov (modernizarea în curs Brașov – Sighișoara) – bazinul potențial de captare de 384.000 de locuitori;
5. Alba Iulia (modernizarea realizată Sighișoara – Simeria ) – bazinul potențial de captare de 136.000 de locuitori;
6. Deva (modernizarea în curs Simeria – km.614) – bazinul potențial de captare de 117.000 de locuitori;
7. Arad (modernizarea realizata km.614 – Curtici, și cea în curs Arad – Timișoara – Caransebeș) – bazinul potențial de captare de 203.000 de locuitori;
8. Timișoara (modernizarea în curs Arad – Timișoara – Caransebeș) – bazinul potențial de captare de 871.000 de locuitori;
9. Cluj Napoca (modernizarea în curs Cluj Napoca – Oradea – Ep. Bihor) – bazinul potențial de captare de 370.000 de locuitori;
10. Oradea (modernizarea în curs Cluj-Napoca – Oradea – Ep. Bihor) – bazinul potențial de captare de 246.000 de locuitori;
România propune pentru prima dată un serviciu de tren metropolitan în jurul marilor orașe, similar cu cel din Europa Centrală și de Vest, pe mai multe tipuri de intervenție, care să contribuie la descongestionarea rețelelor rutiere și să contribuie semnificativ la reducere amprentei de carbon:
a) achiziția de material rulant dedicat serviciului metropolitan și de navetă,
b) crearea de noi puncte de oprire în zonele de convergență socio-economică
c) introducere unor orare de tren adaptate nevoilor de conectivitatea ale pasagerilor
d) introducerea unui sistem de taxare unitar, atractiv
Pentru moment o singură rută se înscrie în caracteristicile prezentate mai sus și care deja începe să-si arate beneficiile în ceea ce privește mobilitatea pasagerilor. Astfel, conexiunea feroviară București – Parc Mogoșoaia – Aeroport Henri Coandă prezintă o creștere a numărului de pasageri atât pe întreaga distanță cât și între stația intermediară Parc Mogoșoaia și București . Atractivitatea acestui serviciu a condus la introducerea a două automotoare care circulă cuplate pentru dublarea capacității de transport în perioadele de peak-hours.
Evoluția numărului de pasageri pe relația București – Aeroport Henri Coandă în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2021
De asemenea, pe aceeași rută a fost amplasat un punct de oprire, construit de către CFR împreună cu autoritatea locală și care să deservească o arie rezidențială și logistică importantă din nordul Bucureștiului. Acest nou punct de oprire, Parc Mogoșoaia, este compus dintr-un peron la linia curentă, un adăpost, iluminat, spațiu pentru park/bike & ride, conexiune cu mijloacele de transport rutiere, elemente care devin din ce în ce mai populare și conduc lunar la creșteri ale numărului de pasageri care utilizează această stație de cale ferată multimodală .
Autorii documentului estimează că migrarea din sectorul rutier (în special autoturism personal) spre trenul metropolitan va fi tot mai mare prin dezvoltarea acestui serviciu, coroborat cu facilități și elemente de digitalizare atractive, dar și ca efect a timpilor mari de congestie rutier sau a prețului ridicat al combustibilului.