Programul de Convergenţă 2015-2018: Economia României va creşte cu 3,2% în 2015 şi cu 4% în 2018

„Pentru următorii ani, se aşteaptă o accelerare treptată a ritmului de creştere a PIB până la 4% în 2018. Consumul privat este aşteptat, de asemenea, să înregistreze ritmuri anuale de creştere, de la 3,5% în 2015 la 4,1% în 2018. Consumul guvernamental va fi determinat de o politică bugetară caracterizată printr-o stabilizare a ocupării în sectorul bugetar şi raţionalizare a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile”, se menţionează în document.

În privinţa investiţiilor, autorităţile consideră că situaţia din 2014 a fost conjuncturală şi se estimează că, în perioada 2015 – 2018, se vor înregistra creşteri care pot fi susţinute de intrări mai substanţiale de fonduri europene.
„Astfel, creşterile se vor accelera anual de la 4,5% în 2015 la 6,8% în 2018”, se menţionează în document.

Potrivit programului, exportul net îşi va diminua contribuţia la creşterea reală a PIB, comparativ cu 2014, având o contribuţie negativă pe tot intervalul 2015 – 2018, respectiv de 0,2 procente în 2015, atingând în 2018 nivelul de 0,4 procente din cauza unor creşteri ale importurilor de bunuri şi servicii superioare celor ale exporturilor, importuri generate de investiţiile în creştere.

Totodată, Guvernul României îşi păstrează angajamentul din Programul anterior de Convergenţă privind adoptarea monedei euro de la data de 1 ianuarie 2019.

„Din punct de vedere al convergenţei reale, evaluată prin decalajele faţă de media europeană a Produsului Intern Brut pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), România a progresat semnificativ în ultimii doi ani, situându-se în prezent la circa 55% faţă de media UE-28, comparativ cu 54,5% în 2013 şi 52,8% în 2012”, se arată în documentul menţionat.

Potrivit programului, procesul de convergenţă reală a economiei româneşti a continuat şi în anii de criză, ritmul PIB-ului pe locuitor fiind pe întreaga perioadă 2009 – 2013 cu peste 2 puncte procentuale peste cel de pe ansamblul Uniunii Europene.

„Experienţa noilor state membre care au aderat la moneda euro evidenţiază că un astfel de obiectiv este realist în măsura în care raportul faţă de media UE a Produsului Intern Brut pe locuitor depăşeşte 60%. În concordanţă cu evoluţiile economice explicitate în acest Program, convergenţa reală a României va ajunge în anul 2018 la circa 65%, existând perspectiva ca, la orizontul anului 2020, Produsul Intern Brut pe locuitor la PCS din România să reprezinte 71% din media europeană”, se mai arată în document.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României a declarat recent că, pentru a adopta euro la 1 ianuarie 2019, România trebuie să intre în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016, pas pentru care ţara noastră nu este încă pregătită.

„Tehnic, data ţintă pe care am stabilit-o, la nivel verbal, presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016. Participarea la acest mecanism, în intervalul de minimum doi ani, (…) reclamă şi un anumit nivel de dezvoltare a economiei. (…) Am în vedere, în primul rând, eliminarea surselor de inflaţie reprimată, relevant în acest sens fiind exemplul privind finalizarea liberalizării pieţei energiei, deficite cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat şi alte surse de presiuni bugetare viitoare date de cheltuielile pentru infrastructură”, a declarat, miercuri, 29 aprilie, Isărescu într-un seminar referitor la riscul de ţară.

De asemenea, el a reamintit că BNR mai are nevoie de un an, un an şi jumătate pentru încheierea procesului de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelul din Uniunea Europeană, de 2%, având în vedere că banca centrală are o abordare graduală în acest sens din cauza impactului potenţial asupra cursului de schimb.
„Acesta este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 şi, pe cale de consecinţă, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambiţioase”, a subliniat guvernatorul BNR.

În opinia sa, pentru România, asumarea unei date ţintă este o ide bună, dacă acţionează ca un catalizator pentru toţi factorii care trebuie să contribuie la realizarea acestui obiectiv.
„Dar dacă data ţintă devine nerealistă sau angajamentul formal nu este însoţit de un plan de acţiuni intermediare concrete şi clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială şi îşi pierde valenţele pozitive”, a avertizat Isărescu.