Programul de guvernare al lui Florin Cîțu. Ce scrie la capitolul Energie

Iată ce scrie în program

Obiective principale

1. Securitatea energetică
În privința securității aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susține dezvoltarea producției de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, va promova valorificarea potențialului de hidrocarburi, prin folosirea acestui potențial oferit în special de proiectele din Marea Neagră. România poate deveni un furnizor regional de securitate energetică pentru Republica Moldova și alte țări din regiunea noastră. În același timp, diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu resurse energetice, dar și creșterea și modernizarea capacitaților de stocare sunt componente importante pentru securitatea energetică a țării. Creșterea capacitaților de interconectare cu statele vecine este, de asemenea, o componentă importantă a securității energetice.
În ceea ce privește protecția infrastructurii critice din sectorul energetic, Ministerul Economiei va continua să susțină activ parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA, și să promoveze nevoia implicării NATO și UE în gestionarea acestor obiective, inclusiv cele legate de securitatea cibernetică.

2. O guvernanță în energie bazată pe competență și integritate
Ministerul Economiei va promova necesitatea restaurării competenței, eficienței și integrității în guvernanța sectorului energetic românesc. În ultimii ani, instituțiile și companiile de stat au fost profund politizate și deprofesionalizate, acest lucru ducând la o lipsă de eficiență în definirea viitorului sectorului energetic, care încă nu are o strategie națională elaborată și adoptată, deși revizuirea acesteia a început încă din anul 2014.

3. O politică energetică orientată către eficiență energetică și protecția consumatorilor vulnerabili
Ministerul Economiei va promova necesitatea îmbunătățirii politicilor publice în domeniul eficienței energetice și a protecției consumatorilor vulnerabili de energie. În prezent, România risipește foarte multă resursă energetică, iar protecția socială a consumatorilor vulnerabili nu este nici eficientă, nici suficientă. Este nevoie ca aceia care nu își pot plăti facturile la energie să fie identificați și ajutați mai mult decât în prezent. Modul de lucru de până acum, prin care toată populația României primește indirect subvenție, trebuie să înceteze. România trebuie să încerce să aducă în dezbatere la nivel UE problematica socială a sectorului energetic, inclusiv nevoia definirii unui concept European în privința sărăciei energetice și, eventual, definirea consumatorului vulnerabil la nivel european. Adoptarea OUG 1/2020 și, odată cu aceasta, a măsurii de a transfera Departamentul de Eficiență Energetică de la ANRE la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, împreună cu sumele încasate în cursul anului 2019 din taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie va permite dinamizarea acestui departament și realizarea de programe de eficiență energetică.

4. Redobândirea încrederii investitorilor
România are nevoie de recâștigarea încrederii investitorilor, având în vedere că tranziția energetică presupune investiții de zeci de miliarde de euro în modernizarea sectorului. Aceste investiții pot veni din utilizarea fondurilor structurale neutilizate în prezent, de la companiile de stat, de la capitalul privat românesc și din atragerea de capital străin. În ultimii ani, încrederea investitorilor a fost grav afectată de politicile publice dezastruoase promovate de Guvern și chiar, uneori, de majoritatea parlamentară. Stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ este esențială.

5. Politica energetică europeană comună
România va continua să susțină activ definirea unei politici europene comune în domeniul energetic. În acest sens, este nevoie ca numărul cazurilor de încălcare a legislației comunitare de către țara noastră să se reducă, deoarece a crescut mult, în ultima perioadă de timp, din cauza unor decizii antieuropene luate de guvernele PSD și de majoritatea parlamentară. Programul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice va fi corelat cu Strategia Energetică și vor fi finalizate în această perioadă.

Obiective pe termen scurt:
Pentru realizarea obiectivelor României de asigurare a securității energetice, decarbonare a sectorului și de menținere a competitivității prețurilor la energie, vom adopta măsuri și direcții de politică energetică ce vor crea premisele ca România să rămână un furnizor de energie electrică în regiune.

Măsuri propuse
• Adoptarea Strategiei Energetice și a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice;
• Deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră;
• Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producția de energie electrică și la crearea de produse petrochimice și chimice cu valoare adăugată mare;
• O analiză aprofundată a performanței financiare și manageriale a companiilor de stat din domeniul energetic care să conducă la depolitizarea și reprofesionalizarea acestora;

• Listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni al companiei Hidroelectrica deținut de stat în anul 2020, dar păstrarea controlului statului român în această companie;
• Definirea consumatorului vulnerabil de energie;
• Pregătirea modificărilor legislative necesare care să permită reluarea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră;
• Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale dar și din țări partenere UE și NATO ale României;
• Încurajarea reluării producției de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara și integrarea lor în SN Nuclearelectrica în așa fel încât să avem circuit integrat al producției de energie nucleară în România, precum și identificarea unor soluții pentru depozitarea intermediară și pe termen lung a deșeurilor radioactive;
• Încurajarea producției de energie electrică și termică din surse regenerabile de energie, mai ales în zonele în care nu există o congestie a operatorului de transport;
• Implementarea ajutorului de salvare/restructurare al Complexului Energetic Oltenia, precum și implementarea OUG 60/2019 la Complexul Energetic Hunedoara;
• Inițierea unui program național de îmbunătățire a eficienței energetice în clădirile publice și în industrie, folosind o parte din fondurile structurale alocate României în viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene;
• Revizuirea modului de organizare a rezervei strategice la carburanți dar și a obligațiilor de stocare la gaz natural;

• Creșterea performanței și a capacității de stocare pentru depozitele de gaze naturale.