Programul de guvernare: Prima autostradă care va traversa Munții Carpați va fi finalizată până la sfârșitul lui 2028

De asemenea, MTI intenţionează să finalizeze integral, în România, legătura rutieră rapidă dintre Marea Neagră şi Europa Centrală, tot până la finalul anului 2028.

Potrivit documentului, vor mai fi finalizate loturile lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 şi A8, care asigură conexiunea continuă între marii poli de creştere economică, iar în următorii patru ani şi autostrada A0 plus drumurile radiale.

„Vom rezolva cu prioritate cele 267 de puncte negre de pe reţeaua rutieră unde se întâmplă frecvent accidente mortale folosind inclusiv proiectele pe fonduri europene; dezvoltarea, modernizarea şi digitalizarea infrastructurii rutiere; accelerarea implementării programului de construcţie a variantelor de ocolire; până în 2028, vom construi şi finaliza minimum 70 de Variante Ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localităţile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare şi parteneriate cu autorităţile publice locale”, se arată în programul de guvernare la capitolul „Transporturi”.

De asemenea, Guvernul îşi propune să crească conectivitatea pe reţeaua de drumuri de mare viteză (în circulaţie sau în construcţie) a României prin construirea a minimum 40 de noi noduri rutiere şi noi drumuri de legătură, cu scopul creşterii conectivităţii şi accesibilităţii între acestea şi zonele economice dezvoltate până în 2028.

Un alt obiectiv inclus la capitolul „Transporturi” este taxarea pe distanţă, o reformă prevăzută în PNRR, care introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanţa parcursă de vehiculele de transport greu. „Legislaţia necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software şi hardware; sistemele automate de măsurare a vitezei în trafic finanţate prin PNRR, bazate pe sute de camere automate şi radare mobile, menite să descurajeze depăşirea limitelor de viteză, un factor principal care contribuie la accidentele mortale din România”, potrivit documentului. Termenul de implementare este 2025-2026.

De asemenea, se mai are în vedere modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanţa – Curtici şi Constanţa – Siret/Ungheni, iar până în anul 2028, toate reşedinţele de judeţ din România care dispun de infrastructură feroviară electrificată urmează să beneficieze de trenuri noi şi moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate şi 139 de vagoane noi).

Guvernul îşi mai propune să dezvolte transportul feroviar metropolitan, să introducă transportul feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute, precum şi să realizeze o cale ferată de mare viteză, pe ruta Bucureşti-Budapesta, termenul pentru finalizarea studiului de oportunitate fiind 2025.

Pe zona feroviară se au în vedere, printre altele, conectarea marilor zone agricole de reţeaua feroviară primară, prin investiţii punctuale în reabilitarea de linii ferate existente, respectiv prin construirea unor segmente noi ce asigură această conectivitate; modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu UAT; îmbunătăţirea reţelei feroviare din zona portului Constanţa. „Portul Constanţa este un hub strategic pentru transportul de marfă, iar îmbunătăţirea conexiunii feroviare în această zonă va spori semnificativ eficienţa şi capacitatea de tranzit. Prioritatea va fi modernizarea infrastructurii feroviare din jurul şi din interiorul portului, pentru a asigura un flux rapid şi previzibil al mărfurilor către şi dinspre port”, se precizează în document.

Potrivit sursei citate, crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurţi, costuri reduse şi o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creşterea competitivităţii economice a României în regiune.

Un alt obiectiv se referă la reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare – asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creştere progresivă în următorii ani, în conformitate cu prevederile din strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare.

În document mai sunt menţionate obiective precum: dezvoltarea reţelei de metrou în regiunea Bucureşti-Ilfov şi construirea magistralei de metrou la Cluj-Napoca; lucrări pentru creşterea duratei de navigabilitate pe Dunăre (Proiect Fast Danube); energie ieftină şi curată pentru aeroporturile româneşti; program de 70 milioane de euro anual, finanţat din fonduri europene, pentru instalarea de capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile solare şi în capacităţi de stocare a energiei, pentru autoconsumul aeroporturilor civile.

De asemenea, Guvernul îşi propune să aplice planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană pentru TAROM, să susţină dezvoltarea unei reţele de terminale multimodale de marfă la nivel naţional, precum şi creşterea productivităţii în sectorul transporturilor reprezintă obiectivul şi măsura prin care infrastructura de transport este utilizată eficient pentru a transporta mărfuri sau persoane de la un punct la altul.