„Dat fiind că americanii au încetat să furnizeze materiale compozite, noi a trebuit să recurgem la propriile materiale”, a declarat Serghei Cemezov agenţiilor de presă ruse în cadrul unui forum aeronautic la Abu Dhabi.
El a precizat că producţia în masă ar urma să înceapă până la sfârşitul anului 2020 în loc de sfârşitul anului 2019, aşa cum era planificat.
Avionul MC-21, care a efectuat primul să zbor de testare în mai 2017, urma iniţial să fie dat în exploatare la sfârşitul anului 2018, înainte ca termenele să fie revizuite.
Aparatul urma să reprezinte un nou simbol al renaşterii industriei aeronautice ruse după haosul din anii 1990, ambiţionându-se să concureze cu avioane ale fabricantului european Airbus şi cu cele ale companiei americane Boeing, respectiv A320 şi 737.
Producătorul UAC, responsabil de acest proiect în cadrul Rostec, anunţase în ianuarie că piesele americane vor fi înlocuite cu unele de fabricaţie rusească, asigurând că sancţiunile nu vor compromite proiectul.
Sancţiunile, care vizează din septembrie întreprinderi ruseşti participante la respectivul proiect, între care Aerocomposite, au determinat oprirea livrărilor anumitor piese americane destinate aripilor avionului.
În 2011, Rusia a inaugurat aparatul de transport regional Superjet 100, primul avion civil conceput după epoca sovietică.
Dar acest avion asamblat cu numeroase piese occidentale, o sursă de mândrie în momentul lansării sale, a avut un succes limitat în afara Rusiei.
Federaţia Rusă face obiectul unor sancţiuni – pe etape – din partea SUA şi UE ca urmare a anexării peninsulei Crimeea şi a rolului său în criza din Ucraina începând cu 2014.