Proiectul de refacere a laturii de vest a Cetăţii Vauban din Alba Iulia presupune lucrări ample, atât pentru refacerea zidurilor fortificaţiei, cât şi excavarea unei porţiuni din platoul şi parcul din faţa Catedralei Reîntregirii, pentru a se recrea şanţurile existente iniţial.
Potrivit reprezentanţilor Primăriei Alba Iulia, proiectul presupune amenajarea a aproape 14.000 de metri pătraţi de carosabil, alei pietonale, piste pentru biciclete, zone verzi, dar şi a trei poduri din beton, trei poduri din lemn şi două poduri mobile.
Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că lucrările de refacere a laturii de vest a Cetăţii Vauban sunt foarte avansate, astfel încât ar putea fi terminate în toamna acestui an.
Hava a spus că deja a fost excavată o porţiune importantă din zona în care urmează să fie refăcute şanţurile şi totodată se lucrează pentru construirea celui mai mare pod de beton, care va fi folosit în viitor pentru intrarea autoturismelor în zona fortificaţiei.
Potrivit sursei citate, proiectul are o valoare de circa 16 milioane de euro şi este finanţat din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional.
Latura de vest a Cetăţii Vauban din Alba Iulia a fost distrusă în 1921, în timpul construcţiei Catedralei Reîntregirii, zidurile fiind dinamitate, iar şanţurile din faţa catedralei acoperite cu pământ pentru a forma un platou.
Cetatea din Alba Iulia a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România. Planul cetăţii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Ştefan de Steinville, completat apoi de generalul Weiss.
Lucrările propriu-zise la fortificaţia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715, când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împăratului şi situat pe latura de nord a cetăţii.
Centrul militar al Transilvaniei şi depozitul general pentru armament, la acea vreme, cetatea albaiuliană are valoare arhitecturală datorită lucrărilor în piatră realizate de sculptori italieni în urmă cu 300 de ani. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20.000 de iobagi.
Înainte de a se ridica fortificaţia de tip Vauban, pe acest loc a existat, începând din 104, un castru roman, iar apoi o cetate medievală.