Proiect de dezvoltare pentru regiunile defavorizate ale României, finanţat de la UE

Cu acest prilej, cei doi oficiali au semnat un protocol care vizează elaborarea strategiilor de dezvoltare a regiunilor menţionate pentru următorii şapte ani.

‘România este prima ţară în care această iniţiativă este implementată, urmează Polonia tot cu două regiuni. Nu este vorba de bani adiţionali, ideea este de a avea pe teren experţi de la Comisia Europeană, dar şi expertiză românească, pentru a elabora strategiile de dezvoltare a acestor regiuni pentru următorii şapte ani, pentru a vedea care au fost blocajele care au încetinit absorbţia fondurilor europene în aceste regiuni, pentru a remedia ce s-a identificat în aceşti ultimi şapte ani şi pentru a avea un impact mai mare al programelor regionale. Practic, este vorba de cele 22,4 miliarde de euro pe întreaga ţară, iar fiecare ţară are alocaţia potrivit nivelului de dezvoltare. Nu am putut include în acest proiect-pilot toate cele cinci regiuni care sunt atât de sărace’, a precizat Corina Creţu.

Potrivit acesteia, scopul proiectului-pilot este acela de a maximiza impactul fondurilor europene, în condiţiile în care în perioada trecută multe proiecte au fost făcute ‘doar de dragul absorbţiei, fără să producă neapărat creştere economică, locuri de muncă’.

La rândul său, vicepremierul Vasile Dîncu a precizat că este vorba despre un protocol în care se încearcă ‘setarea mult mai bine’ a cererii sociale faţă de dezvoltare.

‘Ne aşteptăm ca împreună cu Comisia Europeană, cu specialiştii locali, să construim strategii de dezvoltare pentru zonele respective, care să fie mai eficiente, mai pragmatice. Având aceste proiecte vom putea să investim banii pentru aceste regiuni. Principalul nostru obiectiv: urmărim cu predilecţie eficienţa, creşterea competitivităţii şi obiectivul general, care este coeziunea. Vrem ca judeţele care au indice de dezvoltare mai slab să se apropie cât mai mult de o medie rezonabilă în ceea ce priveşte dezvoltarea. Şi pentru asta vom aloca mult mai multe resurse în aceste regiuni’, a explicat Vasile Dîncu.

El a opinat că este un proiect european important, ‘care vrea să înţeleagă, poate pentru prima dată, care sunt diferenţele între zone, să înţeleagă că zonele au nevoie de programe personalizate mai degrabă decât de acelaşi program pe care să îl multiplici la infinit în Europa’.

‘Noi suntem beneficiarii acestui proiect, ne bucurăm şi credem că într-un an de zile vom putea să avem nişte concluzii interesante şi ştiinţifice. O să încercăm să facem şi studii în această perioadă. Sper să ne iasă şi nişte cărţi interesante despre cultura sărăciei şi despre dezvoltare. Să găsim o formulă prin care să antrenăm colectivităţile locale pentru dezvoltare, pentru că sunt multe colectivităţi locale care au resursă umană tânără, pregătită, dar nu se coagulează acolo proiecte pentru că forţele politice locale mai degrabă lucrează unele împotriva altora, îşi blochează proiectele unii altora şi mai ales pentru că nu există un antreprenoriat local care să fie stimulat de către cei din administraţie. Pentru că fără să stimulezi antreprenoriatul local este foarte greu să se nască economie dintr-un gol imens’, a comentat vicepremierul.

Referitor la finanţarea proiectului, el a spus că sumele alocate sunt mici în această fază.

‘Este vorba de regiunile nord-est şi de nord-vest pentru început. La toamnă probabil vom începe şi în celelalte trei regiuni din sud şi Moldova, care au mai rămas. Este vorba de bugetul UE. Noi, din bugetul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, vom aloca banii de care este nevoie. Nu este vorba de sume foarte mari în această fază, este vorba de faza de cercetare, de a face animaţie locală, de a discuta cu specialiştii locali, a face mici studii, a lucra cu opinia publică din zonele respective, cu autorităţile. Deci nu este vorba de cheltuieli foarte mari. După constituirea unui profil regional cu siguranţă că vom face proiecte de dezvoltare care vor însemna fonduri europene importante’, a menţionat Dîncu.