„Propunerea este nu doar cea mai radicală de până acum, așa cum declară și inițiatorul, dar și cea mai complexă, vizând modificarea a nu mai puțin de patru acte normative, urmărind interzicerea expunerii produselor din tutun în magazine, extinderea definiției fumatului la noile produse din tutun care nu arde și la țigaretele electronice, interzicerea vapatului în spațiile publice închise, interzicerea fumatului în mașinile personale, interzicerea sponsorizării şi reintroducerea taxei pe viciu”, spune Glida Lazăr, reprezentant al producătorului de tutun JTI, într-o scrisoare trimisă parlamentului.
România se află deja în topul celor mai restrictive țări în domeniul reglementării tutunului, potrivit unui studiu realizat chiar de către ONG-ul care a redactat textul inițiativei.
Inițiatorul aminteşte modelele Franțe, Irlandei și Marii Britanii, în sprijinul modificărilor de regim la tutun, dar producătorii spun că există state membre unde este permisă publicitatea la produsele din tutun în outdoor (Germania, Bulgaria). În plus, amintesc că Ministrul Sănătății din Franța, țară luată drept
model, admitea la un an după introducerea restricțiilor că acestea nu au dus la reducerea consumului, care scade oricum în mod natural, fie că piețele sunt restricționate sau nu.
Scoaterea ţigărilor din raftul magazinelor
În proiect este vorba despre interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, „cu excepția magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun”, gen tutungerie, categorie limitată la doar câteva magazine în marile orașe, dintr-un total de circa 70.000 în care se comercializează și țigarete, pe lângă alte produse de larg consum.
Un amendament similar a fost respins de plenul Parlamentului European când a fost adoptată Directiva 2014/40/UE privind produsele din tutun, transpusă prin Legea nr. 201/2016. De asemenea, un amendament similar a fost respins în Parlamentul României în 2016, considerându-se că se distorsionează piața și se creează bariere semnificative la intrarea pe piață a mărcilor noi, punctul de vânzare fiind singurul loc în care marca poate fi făcută cunoscută consumatorilor, punct susținut atunci și de Consiliul Concurenței.
Ţigări de sub tejghea
În lipsa vizibilității produselor comercializate, spun producătorii, vânzătorul ar putea oferi clienţilor, de sub tejghea, inclusiv ţigări provenind din comerțul ilegal (de contrabandă sau chiar contrafăcute), aspect care nu poate fi ignorat, în special în zonele expuse traficului ilicit cu produse din tutun și în zonele rurale, unde nu există tutungerii.
Vapatul e considerat fumat normal
Propunerea mai vizează și modificarea definiției fumatului prin includerea vapatului. O propunere legislativă similară (L389/2018) a fost respinsă atât în Senatul României, cât și în Comisia pentru sănătate publică a Camerei Deputaților, în 2019, pe motiv că nu există studii suficiente care să susțină o astfel de măsură.
Niciunde în UE vapatul nu este asimilat fumatului, fumatul fiind rezultatul unui proces de ardere în care se degajă fum, în timp ce vapatul presupune inhalarea unor vapori. Țigareta electronica si produsele din tutun care nu arde sunt considerate de către alte țări ca alternative la țigări, mai puțin dăunătoare, opinie împărtășită și de Public Health England, arată scrisoarea.
Producătorii de tutun nu mai au voie să ofere sponsorizări
O altă prevedere a propunerii vizează interzicerea sponsorizărilor pe care le fac companiile de tutun. Potrivit Legii 457/2004, sponsorizarea pentru produsele din tutun este interzisă. Evenimentele și instituțiile care beneficiază de sprijinul companiilor producătoare, de la Festivalul Internațional George Enescu, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Internațional de Film Transilvania la Muzeul Național de Artă al României, Compania Gigi Căciuleanu Romanian Dance Company, Fundația Clujul de altă dată, au ca obiect sprijinirea activităților și evenimentelor cultural/artistice, într-o perioadă în care bugetele pentru cultură sunt foarte reduse, scrie reprezentantul JTI.
Propunerea legislativă, semnată de deputaţii USR Emanuel Ungureanu, Tudor Pop şi Adrian Weiner a fost trimisă tuturor comisiilor din Senat şi a trecut până acum de avizul Consiliului Legislativ şi de cel al Consiliului Economic şi Social.