‘Renaturarea luncii Dunării poate genera, pe temen mediu şi lung, premisele unui model de dezvoltare durabilă a comunităţilor locale. Reconstrucţia ecologică are un însemnat potenţial pentru dezvoltarea socio-economică a comunităţilor şi poate aduce beneficii la nivel local, atât pentru deţinătorii de terenuri agricole, cât şi pentru micii întreprinzători în domenii precum turismul, pescuitul sau micile afaceri bazate pe produse locale’, declară, într-un comunicat de presă, Raluca Dan, manager proiect WWF-România.
Conform iniţiatorilor proiectului, denumit oficial ‘Guvernare participativă activă pentru dezvoltare durabilă prin reconstrucţia ecologică a luncii Dunării’, comunităţile locale vor fi implicate în derularea programului pentru identificarea celor mai bune soluţii.
Totodată, beneficiile pe care zonele renaturate le pot aduce proprietarilor de terenuri agricole, autorităţilor publice şi factorilor interesaţi implicaţi la nivel local vor putea fi evaluate, conştientizate şi integrate în strategiile de dezvoltare.
‘Dunărea Inferioară este singurul sector liber curgător al fluviului, însă în ultimele decenii a fost supusă degradării prin îndiguire, desecarea zonelor inundabile ale luncii, construcţia de diguri şi poluare. Toate aceste acţiuni au dus la declinul resurselor naturale, dezechilibrul socio-economic, reducerea biodiversităţii, a serviciilor ecosistemelor, a capacităţii de adaptare la schimbările climatice, precum inundaţiile catastrofale’, notează WWF-România.
Proiectul de renaturare a luncii Dunării are impact la nivel naţional şi în zonele-pilot din raza comunelor Gostinu, Pietrele, Prundu, Greaca (din judeţul Giurgiu), respectiv Căscioarele, Chirnogi, Olteniţa (judeţul Călăraşi), dar şi în alte zone similare propice.
Finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu suma de 150.000 de euro, proiectul ‘Guvernare participativă activă pentru dezvoltare durabilă prin reconstrucţia ecologică a Luncii Dunării’, se va finaliza în aprilie 2016.
Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, biodiversitatea în zonă este reprezentată de 7.405 specii de floră şi faună, ceea ce plasează Delta Dunării pe locul al treilea în lume din acest punct de vedere, după Bariera de Corali (Australia) şi Arhipelagul Galapagos (Ecuador).