Proiect: Persoanele care nu mai locuiesc la adresa de reşedinţă, obligate să anunţe în 15 zile serviciul de evidenţă a populaţiei

Proiectul, iniţiat de 114 parlamentari PSD, AUR şi din grupul minorităţilor naţionale, modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Actul normativ prevede introducerea unui text nou la articolul 31 al OUG 97/2005 potrivit căruia „persoana fizică, care nu mai locuieşte la adresa la care şi-a stabilit reşedinţa, este obligată să notifice la oricare serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, despre încetarea valabilităţii menţiunii privind reşedinţa, în termen de 15 zile de Ia plecare”.

De asemenea, proiectul introduce şi amenda între 75 şi 150 lei în cazul nerespectării acestei prevederi.

Proiectul mai prevede că persoanele care locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate vor fi obligate ca, în termen de 15 zile de la mutare, să solicite la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei şi să ceară înscrierea în cartea de imobil.

În textul actual, persoanele care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa sunt obligate doar să ceară în acest termen înscrierea în cartea de imobil la noua locuinţă.

Potrivit proiectului, persoanele care găzduiesc alte persoane care nu au înscrise în actul de identitate adresa la care locuiesc efectiv, după trecerea termenelor prevăzute, vor avea obligaţia de a anunţa Poliţia sau Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, cu excepţia cazurilor în care persoanele locuiesc în interesul serviciului sau în scop turistic. În textul în vigoare, această obligaţie este stabilită în cazul în care persoanele găzduiesc alte persoane, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de zile.

Proiectul propune şi introducerea unor texte noi care prevăd că persoanele care găzduiesc alte persoane trebuie să declare faptul că spaţiul locativ îndeplineşte exigenţele minimale pentru locuinţe stabilite în Legea locuinţei nr. 114/1996 în privinţa numărul de persoane.

Conform proiectului, în situaţia în care solicitantul actului de identitate nu se poate prezenta la Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă cererea poate fi depusă la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, care preia cererea şi eliberează actul de identitate.

Iniţiatorii proiectului susţin, în expunerea de motive, necesitatea modificărilor legislative pentru „îmbunătăţirea calităţii serviciilor de evidenţa persoanelor, a calităţii datelor înregistrate în registrul de evidenţa persoanelor şi pentru crearea de facilităţi cetăţenilor români la obţinerea actelor de identitate”.

„În ultimii ani, în România, au fost semnalate în mass-media numeroase situaţii când la aceeaşi adresă erau înregistraţi sute sau chiar mii de oameni care, de fapt, nu locuiau acolo. În octombrie 2018, la o adresă din Sectorul 3 din Capitală, apăreau înregistrate circa 5.000 de persoane. În iulie 2020, a fost relatată o situaţie similară în judeţul Iaşi. La o adresă din comuna Moşna figurau cu viză de reşedinţă peste 3.000 de persoane. În septembrie 2020, conform datelor oficiale, la patru adrese din oraşul Galaţi, deţinute de trei gălăţeni, locuiau peste 13.000 de persoane cu dublă cetăţenie”, se explică în document.

Potrivit iniţiatorilor, „reglementările legale în vigoare conţin obligaţii pentru cetăţeni referitoare la schimbarea domiciliului, dar modul în care sunt formulate nu permite sancţionarea nerespectării acestora, iar în cazul stabilirii reşedinţei nici nu există instituite astfel de obligaţii”.

Ei susţin că nu puţine sunt situaţiile când persoanele obţin schimbarea domiciliului sau viza de reşedinţă la adrese la care nu locuiesc.

Există multe situaţii în care viza de reşedinţă este solicitată pentru a obţine unele beneficii de moment, cum ar fi înscrierea la grădiniţe/şcoli, acordarea unor compensări la cheltuielile de transport, cazare, acordarea de asistenţă socială sau medicală, obţinerea de documente sau facilităţi fiscale sau exprimarea dreptului de vot.

„O problemă importantă şi de actualitate o reprezintă continuarea limitării accesului persoanelor la serviciile de evidenţă a persoanelor, acesta fiind în continuare restricţionat numai la serviciile de la locul de domiciliu sau de reşedinţă al persoanei”, mai arată iniţiatorii.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor care este for decizional.