Procesul de interconectare a reţelelor de gaze dintre România şi Bulgaria este „în aer”. Compania care trebuia să tragă ţeavă pe sub Dunăre pe prima secţiune a conductei nu are capacitatea tehnică şi financiară de a duce la bun sfârşit lucrarea contractată în urmă cu doi ani, se arată în raportul administratorilor Transgaz pe primul semestru 2014. Contractul cu Cala S.A din Mureş a fost reziliat „şi se fac demersurile necesare contractării lucrărilor cu un alt constructor”, se mai arată în raport.
Firma Cala din Mureş are ca obiect de activitate forajele orizontale, lucrările de subtraversare şi reabilitări conducte. Compania este deţinută de familia Boca, Daniel Ioan Boca fiind administrator. Anul trecut, compania a realizat o cifră de afaceri de 34 de milioane de lei şi o pierdere de peste 1 milion de lei. Firma are 112 angajaţi.
ECONOMICA.NET a prezentat, în premieră, problemele pe care le prezintă interconectorul Giurgiu-Ruse, un proiect care ar fi trebuit inaugurat încă din toamna anului trecut şi care, în prezent, este sistat. Până când Transgaz va alege un alt constructor, care să finalizeze lucrările de pe Firul 1, interconectorul stagnează. Mai mult, până ca o altă companie să preia contractul de la Cala, Transgaz vrea să treacă direct la construcţia Firului 2. Anunţul de achiziţie a lucrărilor a fost deja lansat pe SEAP şi se aşteaptă rezultatul său.
Interconectorul Giurgiu-Ruse face parte dintr-un proiect mai larg, care prevede legarea pieţelor de gaz din Europa Centrală şi de Sud- Est de Vest. Astfel, conducta Giurgiu-Ruse ar urma să aducă gaz din Bulgaria, care apoi ar putea fi dus în Vest, via Sistemul Naţional de Transport, prin interconectorul Arad-Szeged. Proiectul este inclusiv de interes european, cu potenţialul de a atragea finanţare nerambursabilă, însă, deocamdată, este complet nefuncţional. Giurgiu-Ruse nu mai are constructor, lucrările fiind sistate, iar pe Arad-Szeged nu zse pot exporta gaze, din cauza unor alte probleme de ordin tehnic, şi anume de subtraversare a Someşului cu o conductă care ar trebui să alimenteze cu gaz interconectorul.
România ar fi trebuit să aibă, la această dată, trei interconectoare funcţionale cu vecinii, potrivit angajamentelor luate de repezentanţii statului şi ai Transgaz în urmă cu doi ani. Numai unul este însă funcţinal, Iaşi-Ungheni, care duce gaze româneşti către Republica Moldova.
Conducta de gaze Giurgiu-Ruse, care va subtraversa Dunarea, va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an din Bulgaria în România, iar capacitatea minimă din Romania în Bulgaria va fi de 500 milioane metri cubi pe an.
Conducta va avea o lungime totală de circa 25 km, dintre care 5,2 km sunt pe teritoriul Romaniei, iar 4,14 km reprezinta subtraversarea fluviului Dunarea. Totodata, vor fi construite si doua statii de masurare a gazelor naturale, SMG Giurgiu si SMG Ruse. Valoarea totală estimată a proiectului (cu valori eligibile pentru cofinantare UE) este de 24 milioane euro, din care Transgaz -10 milioane euro si Bulgartransgaz E.A.D. – 14 milioane euro. UE a alocat aproximativ 8,9 milioane euro. Astfel, cofinantarea de la Comisia Europeana reprezinta pentru tot proiectul aproape 38 % din valoarea totala estimata eligibila.