Proiectul BRUA: România şi Ungaria vor să lanseze procedura de sezon deschis în ceea ce priveşte secţiunea româno-ungară

Citeşte şi De ce e important gazoductul BRUA: Zăcământul Neptun din Marea Neagră va scoate mai mult gaz decât toată producţia Romgaz sau Petrom

ANRE a aprobat procedura de rezervare a capacităţii doar pe segmentul dintre România şi Ungaria a gazoductului BRUA

‘FGSZ şi Transgaz au primit diferite întrebări şi au atras interesul mijloacelor de informare media la nivel înalt cu privire la versiunea revizuita ROHU a planului iniţial ROHUAT. Am dori să mulţumim pentru toate comentariile primite de la actorii de pe piaţă şi să le aducem la cunoştinţă că planificăm în continuare să lansăm Procedura de Sezon Deschis în ceea ce priveşte secţiunea ROHU a proiectului. FGSZ şi Transgaz doresc să sublinieze angajamentul lor de a continua parteneriatul în vederea dezvoltării capacităţii bidirecţionale la graniţa dintre România şi Ungaria în doua etape ale proiectului, care vor asigura transportul gazelor în baza obiectivelor coridorului BRUA’, se spune în comunicatul companiilor.

Potrivit acestora, prima etapa va asigura 1,75 miliarde mc pe an capacitate bidirecţională fermă la graniţa România – Ungaria până la sfârşitul anului 2019. Acest proiect a fost deja aprobat de autorităţile naţionale de reglementare din România şi Ungaria, deciziile finale de investiţie aferente au fost deja luate, iar proiectul se afla în stadiul de dezvoltare conform planificării BRUA. Nu sunt prevăzute întârzieri în perioada următoare, se menţionează în comunicat.

De asemenea, cea de-a doua etapă va asigura o capacitate bidirecţională fermă de 4,4 miliarde mc pe an la graniţa României cu Ungaria, până la sfârşitul anului 2022. Lucrările prevăzute în etapa a doua vor include următoarele proiecte: pe partea maghiară: staţia de comprimare Csanádpalota etapa II; extinderea staţiei de comprimare Városföld; conexiunea la nodul Gödöllo pe tronsonul conductei Vecsés-Szada; extinderea staţiei de comprimare Szada – proiectul MGT. Pe partea românească sunt menţionate următoarele proiecte: conducta Recaş – Horia 32′ x 63 bar, cu o lungime de aproximativ 50 km; amplificarea a trei staţii de comprimare (SC Podisor, SC Bibesti şi SC Jupa) prin montarea unui compresor suplimentar în fiecare staţie; amplificarea staţiei de măsurare gaze SMG Horia.

‘Decizia finală de investiţie va fi luata în urma interesului pozitiv de pe piaţă, care va fi exprimat pe parcursul procedurii de Sezon Deschis aferent ROHU. Aceasta va permite Utilizatorilor Reţelei să ia în considerare, în afară de Punctul Virtual de Tranzacţionare maghiar, capacitaţi de export care pot fi rezervate către ţările învecinate. ANRE şi MEKH doresc de asemenea să sublinieze că atât procedurile ROHUAT cât şi cele aferente ROHU sunt în deplină conformitate cu legislaţia naţională şi europeană aplicabilă, contribuie optim la dezvoltarea pieţei gazelor naturale din Europa de Est, deservesc consumatorii proprii industriali şi casnici şi, cel mai important, sprijină siguranţa şi diversificarea surselor de aprovizionare’, se mai menţionează în comunicat.

Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) a aprobat, vineri, manualul procedurii de rezervare a capacităţii pe segmentul dintre România şi Ungaria a viitoarei conducte BRUA.

‘ANRE a adoptat astăzi, în şedinţă extraordinară, Decizia nr. 1123/28.07.2017 de aprobare a Manualului procedurii de sezon deschis angajant (open season sau rezervare de capacitate – n.r.) ce urmează a fi derulat în comun de către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale ‘Transgaz’ – S.A. Mediaş şi ‘Földgázszállító Zártkörûen Mûködõ Részvénytársaság’ – FGSZ Ltd., în vederea alocării de capacitate incrementală la punctul de interconectare a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu sistemul de transport al gazelor naturale din Ungaria de la Csanádpalota’, se arată în comunicatul ANRE.

Iniţial, acest manual trebuia să includă şi procedura de open-season pe tronsonul Ungaria-Austria. Însă, la cererea părţii ungare, Transgaz a solicitat la rândul său către ANRE să avizeze doar procedura pentru tronsonul România-Ungaria.

Presa din Ungaria a relatat, vineri, faptul că transportatorul local de gaze, FGSZ, nu va mai organiza o sesiune de rezervare de capacitate pe tronsonul de pe teritoriul acestei ţări.

Ulterior, Comisia Europeană a anunţat că îşi menţine angajamentul privind susţinerea gazoductului BRUA, considerând că propunerea Ungariei nu afectează obiectivul general al creării unor rute alternative, însă operatorii de transport din România, Ungaria şi Austria trebuie să modifice rapid conceptul de infrastructură.

Ministrul Energiei, Toma Petcu, declara în luna martie că lucrările la gazoductul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) vor începe la sfârşitul acestui an, iar conducta va fi funcţională în 2020, când ExxonMobil şi OMV Petrom vor începe extracţia gazelor naturale din Marea Neagră.

Noul gazoduct ar fi urmat să aibă o lungime totală de 550 de kilometri. Transgaz va primi de la Comisia Europeană 179 de milioane de euro pentru acest proiect.

De ce e important gazoductul BRUA: Zăcământul Neptun din Marea Neagră va scoate mai mult gaz decât toată producţia Romgaz sau Petrom

Dacă va fi exploatat, zăcământul Neptun Deep va produce de 35 de ori mai mult gaz decât cel mai mare câmp din România. Doar de aici, ExxonMobil şi OMV Petrom vor scoate mai mult gaz decît scot Petrom şi Romgaz din toate câmpurile pe care le exploatează. De aceea, gazoductul BRUA, dacă nu ar fi fost „ciuntit” de unguri, ar fi oferit posibilitatea ca gazul din Marea Neagră, prea mult pentru consumul intern, să fie vândut în Occident.

Producţia zilnică a zăcământului Neptun Deep, estimată de grupul american ExxonMobil în rapoartele sale financiare este de 630 de milioane de picioare cubice de gaze naturale (MCF/d), evident, dacă Exxon Mobil, care explorează zăcământul din Marea Neagră împreună cu OMV Petrom, va lua şi decizia de a exploata zăcământul, în cazul în care va fi fezabil din punct de vedere comercial.

Convertite, cele 630 de milioane de picioare cubice pe zi înseamnă circa 17,8 milioane de metri cubi, producţie maximă zilnică, sau 6,5 miliarde de metri cubi pe an, la o producţie maximă neîntreruptă.