Proiectul bugetului de stat pe 2019 estimează venituri de 4 miliarde de lei din taxa anuală de 1,2% pe activele bancare

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, proiectul bugetului de stat pe 2019 prevede clar venituri la buget din taxa pe lăcomie de 4 miliarde de lei. În condiţiile în care activele bancare nete pe 2018 sunt de circa 440 de miliarde de lei, este clar că interpretarea care se poate face este că taxa pe lăcomie este trimestrială, nu anuală. Adică la o valoare de peste 2,5% a ROBOR pe trei luni şi una de peste 3% a ROBOR pe 6 luni, procentul de impozitare este de 0,3% trimestrial şi interschimbabil trimestrial. Faptul că proiectul de buget se bazează pe 4 miliarde de lei minimum din „evoluţia ROBOR” şi taxa pe activele bancare indică clar faptul că taxa pe activele bancare se aplică trimestrial şi anual, aşa cum de altfel a spus, iniţial, „părintele” bugetului de stat, Gheorghe Gherghina.

Mai exact, proiecţia bugetară arată că, executivul vizează o plată trimestrială pe active bancare şi nu una anuală. Teoretic, proeiectul de buget estimează o depăşire a referinţei de 2% de către ROBOR, în fiecare trimestru sau ca medie anuală a fiecărui trimestru, cu o valoare cuprinsă între 1,01-1,5. Adică, după cum arată proiectul de buget, executivul se bazează pe o medie a ROBOR-ului va fi între 3 şi 3.5%.

În concluzie, taxa de 0.3% pe active este trimestrială, se plăteşte trimestrial la soldul activelor financiare la final de trimestru; nu este definit termenul de „activ financiar”; anualizarea taxei se duce la 1.2% la active financiare, ceea ce ar echivala cu o un impozit pe profit de 80-90%, aproape cât o „naţionalizare a profiturilor” la cele care fac profit şi cât o „naţionalizare parţială” a băncilor care fac pierdere! Practic, băncile cu pierderi vor putea preda licenţa după achitarea acestei taxe, pentru că majorarea capitalurilor băncilor pentru a menţine indicatorii de solvabilitate solicitaţi de UE nu va fi probabil operată de acţionari.

O analiză a profitabilităţii băncilor pe ultimii zece ani, ca ciclu economic complet arată că indicatorul ROA sau rata profitabilităţii pe sectorul bancar a fost de 0,6%, doar băncile mari în vârf de profit au avut un ROA de 1,2%, dar nu în cazul unui profit susţinut pe mai mulţi ani. În plus, profitul pe 2018 al sectorului bancar este constituit în mare parte din reversări de provizioane pentru creditele neperformante vândute în ultimii ani.

Pe de altă parte, taxarea activelor bancare cu 1,2% este cea mai mare dintre cele existente în întreaga lume şi după cum se exprimă surse din mediul financiar bancar total nejustificată: „ţările care au impus o astfel de taxă au făcut-o în timpul crizei financiare şi după ce statul respective a contribuit cu bani la salavarea unor bănci din sistem. În România nu a fost nevoie de aşa ceva”.

Taxa pe activele bancare se aplică şi titlurilor de stat. De altfel, 20-21% din totalul activelor bancare nete reprezintă investiţia băncilor în titluri de stat, în datoria statului către bănci. În acest context, este de aşteptat ca băncile să-şi optimizeze aceste investiţii în titluri de stat. Cum cele pe termen scurt, la dobânzi de 2-3% şi taxate cu 1,2% pe an, nu aduc mare profit, băncile se vor reorienta şi cel mai probabil vor majora dobânda cu 1,2%, echivalentul taxei pe active. Oricum, în ultima perioadă apetitul băncilor pentru titluri de stat a scăzut , iar ofertele declarate necompetitive au început să se înmulţească. Un risc suplimentar îl reprezintă situaşia Pilonului II de pensii private care deţine între 15% şi 17% din titlurile de stat şi care în condiţiile actuale s-ar putea să suporte reconfigurări.

Un ultim aspect relevant de sursele ECONOMICA.NET se referă la faptul că prin legarea taxei pe activele bancare de evoluţia indicatorului ROBOR sunt încălcate toate directivele Uniunii Europene care garantează independenţa unei bănci centrale din statele membre. Dobânda este cel mai important instrument de politică monetară cu care BNR poate lupta împotriva inflaţiei, care este obiectivul oricărei bănci centrale. Lipsa acestui instrument de bază în lupta contra inflaţiei poate atrage şi retrogradarea ratingului de ţară.

De altfel, în ultimul studiu al Băncii Reglementelor Internaţionale despre determinarea profiturilor băncilor din ţările emergente, arată că „efectele creşterii PIB, în ţările emergente, asupra ROA sunt în general, din punct se vedere statistic, nesemnificative”. De asemenea, raportul concluzionează că „impactul semnificativ al primei de risc (de ţară-n.n.) asupra profitabilităţii băncilor sugerează faptul că, credibilitatea cadrului (sistemului) fiscal este element cheie asupra stabilităţii financiare generale.”

Teodorovici: veniturile din taxă sunt zero în bugetul pe 2019

În primele zile ale anului, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici nega că taxa pe lăcomie arfi făcută să aducă vreun ban la buget.

„Taxa pe lăcomie este zero în buget alocarea, bugetată. Nu anticipă niciun leu. Noi nu vrem să taxăm. Vrem să descurajăm banca să mai aplice astfel de dobânzi atât de mari şi nejustificate faţă de români”, a declarat ministrul la o emisiune televizată.