Proiectul canalului Siret-Bărăgan, estimat la şase miliarde de euro, este blocat de schimbarea Guvernului

Canalul Siret-Bărăgan, un proiect de irigaţii demarat în 1984 care ar fi trebuit să deservească 500.000 de hectare de teren arabil este din nou sub semnul întrebării. Odată cu căderea Guvernului Ponta şi instalarea guvernului Cioloş, discuţiile dintre români şi Compania Naţională de Apă din Israel, care s-a declarat interesată să investească în proiect, au rămas în coadă de peşte. De asemenea, Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat, înfiinţat în iunie 2014 după dispariţia Ministerului Marilor Proioecte condus de Dan Şova şi-a retras susţinerea pentru proiectul de lege iniţiat de Guvern în 2014 prin care se dorea înfiinţarea unei Regii Autonome „Administraţia Siret-Bărăgan”. Proiectul se află acum la comisiile parlamentare după ce a fost dezbătut în plenul Camerei Deputatilor în luna iunie 2014. „

Aceasta cu toate că, în Programul de Guvernare al prim-ministrului Dacian Cioloş, la capitolul dezvoltare şi investiţii figurează inclusiv ” reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de irigații”.

„Anul trecut am participat la o reuniune cu prim-ministrul Victor Ponta, Ministrul Mediului, Ministrul Agriculturii, Ministrul Fondurilor Europene, Ministrul Finanțelor, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în cadrul căreia am propus blocarea adoptării proiectului de Lege privind înfiinţarea Regiei Autonome pentru că ar fi fost o instituţie nefuncţională. Această instituţie nu s-ar fi putut autofinanţa şi ar fi dus la crearea unei structuri care nu putea funcţiona. De asemenea, am sugerat ca unul dintre ministerele de resort să îşi asume realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a vedea cât ar costa acest proiect şi dacă este viabil să îl facem”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Alexandru Năstase, Secretar de Stat, Șeful Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat ( DISPPP).

Potrivit acestuia, în cadrul discuţiilor cu fostul ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, Ministerul de resort ar fi putut finanţa un studiu de fezabilitate. După căderea Guvernului Ponta, DISPPP nu a mai reluat discuţiile cu Ministerul Mediului pe această temă, însă a anunţat Secretariatul General al Guvernului si Departamentul pentru Relația cu Parlamentul că nu mai susţine proiectul de lege privind înfiinţarea Regiei Autonome „Administraţia Siret-Bărăgan”, proiect iniţiat pe vremea lui Dan Şova.

Astfel, la ora actuală, nu se ştie dacă vreun minister ar putea finanţa studiul de fezabilitate şi un studiu de fundamentare a finanțării proiectului necesare pentru demararea efectivă a lucrărilor.

Negocieri în stand-by

În noiembrie anul trecut, Ministerul Mediului anunţa printr-un comunicat de presă faptul că oficiali ai Ministerului de resort au stabilit un schimb informaţional cu Compania Naţională de Apă din Israel-Mekorot privind detaliile tehnice ale proiectului Siret-Bărăgan pentru identificarea posibilităţilor concrete de conlucrare în cadrul acestui proiect. Pe aceeaşi temă, discuţii s-au purtat şi cu China Communications Constructions Company, cea mai mare companie de dragaj din China şi a treia din lume. „Companiile din China sau Israel nu investesc într-un astfel de proiect dacă nu primesc în schimb garanţii guvernamentale”, mai explică Năstase potrivit căruia formula parteneriatului public privat pe acest proiect presupune, de fapt, o formă de de finanţare a unui contract ce implică anumite costuri din partea Guvernului.

Trebuie schimbată legea

„În realitate, nici nu este posibilă lansarea unui PPP pentru că nu ai legislaţia necesar㔑, mai explică secretarul de stat potrivit căruia Legea parteneriatului public privat (178/2010) nu poate funcţiona în această formă. Mai ales că, după modificările aduse Legii în 2011, în urma unor critici venite din partea Comisiei Europene, Legea PPP are prevederi similare cu un OUG (34/2006) privind atribuirea contractelor de achiziţe publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. În consecinţă, nu se poate face distincţia clară între un contract de concesiune şi un parteneriat public privat.

De altfel, Guvernul a introdus în circuitul legislativ, în 2013, un proiect de act normativ privind PPP care a fost adoptat de Senat în mai 2015. Curtea Constituţională a declarat însă un articol din proiect neconstituţional, astfel că, după discuţii în plen, Camera Deputaţilor, cameră decizională în acest caz, a trimis legea la reexaminare în Comisiile parlamentare.

Cât ar putea costa Proiectul

Având în vedere că nu a mai fost făcut niciun studiu de fezabilitate din 1986, nu se ştie exact câr ar putea costa construirea canalului Siret-Bărăgan. În expunerea de motive pentru proiectului de Lege prin care se dorea înfiinţarea Regiei Autonome „Administraţia Siret-Bărăgan”, se vorbea despre aproximativ 2,7 miliarde de euro. Alte estimări indică o sumă de aproximativ 3 miliarde de euro numai pentru construirea canalului, la care s-ar adăuga cel puțin 3 miliarde de euro, pentru crearea sistemului de irigaţii. „Canalul nu este neapărat un business, astfel că statul trebuie să intervină (cu bani n.red)”, susţine Năstase, care atrage atenţia asupra faptului că fermierii trebuie să se asocieze pentru a avea acces la sistemele de irigații. „Acum ar putea fi irigate aproximativ 200-300.000 hectare , dar în lipsa banilor pentru plata energiei necesare aducțiunii și furnizării apei, în 2012 au fost irigate doar aproximativ 80.000 de hectare „, a declarat secretarul de stat.

Ce s-a construit din canal

Lucrările la Canalul Siret Bărăgan au început în 1987, iar până în 1990 s-a realizat un prim tronson cu o lungime de 50 de km ce deserveşte peste 154.200 de hectare, până la limita de sud a judeţului Vrancea.
După 1990, finanţarea lucrărilor de execuţie a continuat, dar cu alocaţii financiare minime. „Pentru primii 52 de km de canal s-a realizat un studiu de fezabilitate cu compania Aquaproiect SA, în 1986. Pentru restul tronsoanelor însă, nu există nimic. Este doar o linie pe hartă”, explică Năstase, potrivit căruia din cei 50 de kilometri, doar 5 sunt funcţionali, canalul având apă, dar nici acea porţiune nu este folosită.

” Am discutat cu compania care a realizat studiul de fezabilitate pentru primul tronson şi ne-a propus să actualizeze ei acest studiu pe baza indicilor de inflație și a altor elemente tehnico-financiare. Dar nici doamna Ministru Gavrilescu nici eu nu am fost de acord, pentru că totul s-ar fi făcut din birou. Noi avem nevoie de un studiu de fezabilitate realizat pe teren, pentru că nu se ştie ce mai este funcţional din ce s-a realizat”, a mai declarat pentru ECONOMICA.NET Năstase.