Potrivit documentului, angajamentele se cifrează la 145,6 miliarde de euro, iar plăţile la 142,1 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor angajamente vizează proiecte viitoare menite să sporească puterea economică a Europei, în timp ce aproximativ 40% din plăţi încă acoperă proiectele finanţate de UE în perioada financiară 2007-2013. De asemenea, Comisia propune o reducere suplimentară de 1% a personalului, a treia în ultimii trei ani, a precizat comisarul european.
Majorarea propusă, de 2,1% în credite de angajament şi de 1,4% în credite de plată, este practic absorbită de rata estimată a inflaţiei pentru 2015.
Creditele de angajament se axează pe noile programe şi aproape 60% din suma propusă este destinată programelor de sprijinire a cercetării şi inovării, a tineretului şi întreprinderilor din Europa.
Cea mai mare parte a creditelor de plată este alocată domeniilor care stimulează creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă (+ 29,5% faţă de 2014), cum ar fi cercetarea (Orizont 2020), reţelele transeuropene de energie, transporturi şi TIC (Mecanismul pentru interconectarea Europei) sau iniţiativa ‘Locuri de muncă pentru tineri’.
Alte domenii în care se înregistrează creşteri de plăţi sunt Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (+140%) şi protejarea sănătăţii europenilor şi a consumatorilor europeni (+20%).
Costurile de funcţionare ale UE rămân stabile, la aproximativ 4,8 % din bugetul total. Majorarea (+ 1,6 %) este aproape de valoarea estimată a ratei inflaţiei, prin urmare, bugetul nu creşte în termeni reali. Proiectul de buget include, de asemenea, a treia reducere de 1% a personalului în trei ani. În cele din urmă, Comisia a redus cererile în materie de cheltuieli şi resurse umane ale altor instituţii ale UE pentru a le alinia mai bine cu obiectivul de reducere a personalului cu 5 % în 5 ani şi a aplicat reduceri ale altor cheltuieli administrative.
‘Bugetul UE reprezintă efortul celor 28 de ţări membre de a pune în comun o mică parte a resurselor lor astfel încât peste 500 de milioane de europeni să beneficieze de acestea într-o măsură cât mai mare. Astfel se evită duplicarea eforturilor la nivel naţional şi fiecare dintre statele noastre membre este mai puternic, deoarece prin eforturi combinate se obţin rezultate mai bune decât printr-o acţiune fragmentată. Proiectul de buget pe 2015 reprezintă 1% din VNB-ul ansamblului statelor membre şi reuşeşte să ţină seama de problemele importante actuale şi viitoare, precum criza din Ucraina sau nevoia de a consolida securitatea energetică a UE prin reorientarea resurselor sale precare’, a subliniat comisarul european Janusz Lewandowski.
După adoptarea de către Comisie a proiectului de buget pe 2015, Consiliul şi apoi Parlamentul European îşi vor prezenta poziţiile, după care va urma o perioadă de conciliere de 21 de zile pentru a se ajunge la un acord de compromis între Consiliu şi PE.