Directiva revizuită pentru energie regenerabilă a Comisiei Europene va fi prezentată pe 14 iulie ca parte a unui pachet mai larg de legi menite să atingă obiectivele climatice actualizate ale UE pentru 2030.
Cu doar două săptămâni în urmă, factorii de decizie politică au convenit asupra unei noi legi europene privind clima care, pentru prima dată, face din obiectivul de neutralitate climatică în 2050 o obligaţie legală pentru UE.
Noua lege stabileşte, de asemenea, un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, deşi acest obiectiv va lua în considerare şi eliminarea carbonului din silvicultură şi utilizarea terenurilor, ceea ce face ca obiectivul brut să fie mai degrabă o scădere de 52% sau 53%.
„Energia regenerabilă joacă un rol fundamental pentru Green Deal şi pentru atingerea neutralităţii carbonului până în 2050”, conform unui proiect de analiză cost-beneficiu din cadrul propunerii, publicat pe site-ul Renewable Heating & Cooling Alliance, grup al industriei.
„Sectorul energetic contribuie cu peste 75% din emisiile totale de gaze cu efect de seră din UE, iar eficienţa energetică şi sursele regenerabile de energie sunt, prin urmare, puncte centrale pentru obiectivele climatice mai ambiţioase pentru 2030”, se menţionează în document.
Actuala directivă a fost actualizată ultima dată în 2018 şi urmăreşte o pondere de 32% a surselor regenerabile de energie în mixul energetic al UE până în 2030. Creşterea acestui obiectiv la 38-40% înseamnă dublarea ponderii surselor regenerabile de energie, care acoperă în prezent circa 20% din nevoile de energie la nivelul blocului.
Iniţiativele luate în considerare în proiect sunt rezumate într-un tabel de opţiuni pentru politici. Acestea includ: un impuls pentru sursele regenerabile de energie utilizate în încălzire şi răcire, cu un nou obiectiv obligatoriu de creştere anuală de 1,1 puncte procentuale, interzicerea combustibililor fosili în termoficare şi răcire, o referinţă la nivelul UE pentru sursele regenerabile de energie utilizate în clădiri, o creştere a obiectivului de energie regenerabilă pentru transport, de la 14% la 26% şi creşterea sub-ţintei pentru biocombustibili avansaţi, de la 3,5% la 5,5%, şi introducerea unei obligaţii de aprovizionare pentru aviaţie.
De asemenea, se prevede o cooperare transfrontalieră sporită în ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie offshore, cu obligaţia statelor membre UE de a coopera în cadrul fiecărui bazin maritim, şi un one-stop-shop pentru autorizarea proiectelor eoliene offshore transfrontaliere, o referinţă la nivelul UE pentru utilizarea surselor regenerabile de energie în industrie, inclusiv etichetarea produselor industriale ecologice în anumite sectoare, integrarea energiei regenerabile în transport, încălzire şi răcire, un sistem de certificare pentru combustibilii regenerabili şi cu emisii reduse de carbon şi consolidarea criteriilor de sustenabilitate pentru bioenergie, cu posibile limitări naţionale privind utilizarea lemnului pentru încălzire peste un anumit nivel.
Totuşi, nu toată lumea este mulţumită de ideile incluse în propunere. SolarPower Europe, grup al industriei, şi-a exprimat frustrarea faţă de obiectivul preconizat de 38-40% al Comisiei, spunând că acesta ar fi putut fi mai mare.
„Se poate ajunge la o cotă de 45% de energie regenerabilă până în 2030, ceea ce ar pune UE pe o traiectorie bună pentru a deveni neutră din punct de vedere climatic înainte de 2050”, a declarat Miguel Herrero, consilier politic, SolarPower Europe.
„Pentru a ajunge acolo, revizuirea directivei privind energia regenerabilă trebuie să abordeze problemele existente legate de procesul de autorizare pentru proiectele de energie regenerabilă şi să dezvolte cadrul pentru autoconsumul comercial şi industrial de energie regenerabilă”, a declarat acesta pentru Euractiv.
Asociaţia WindEurope a salutat obiectivul revizuit în creştere al Comisiei pentru 2030, dar a insistat asupra rezolvării procedurilor de autorizare pentru accelerarea dezvoltării parcurilor eoliene, atât onshore, cât şi offshore.
„Obiectivele ambiţioase de energie regenerabilă rămân teoretice dacă nu se rezolvă problema avizelor”, spune Christoph Zipf, manager de comunicare la WindEurope. Pentru a accelera procedurile, WindEurope solicită Comisiei Europene să pună în lumină cele mai bune practici din statele membre ale UE şi „să promoveze practicile de autorizare care se dovedesc a fi de succes”.
WWF, grup pentru conservare cu activităţi la nivel mondial, şi-a exprimat îndoielile cu privire la hotărârea executivului UE de a aborda subiectele legate de biomasă. „Se pare că, în sfârşit, Comisia şi-a dat seama că arderea copacilor pentru a opri schimbările climatice nu este o idee bună”, a declarat Alex Mason, din cadrul Biroului de politici europene al WWF.
„Dar a ajuns greu – cu lovituri şi ţipete – la această concluzie inevitabilă şi foloseşte orice argument posibil împotriva căii ce trebuie urmate. O limitare a utilizării lemnului pentru încălzire peste un anumit nivel poate scădea daunele, dar nu este suficient şi este dificil de implementat în politici”, a declarat Mason pentru euractiv.com, prin e-mail.
Sanjeev Kumar, de la Consiliul European pentru Energie Geotermală, a salutat accentul pus pe încălzirea şi răcirea din surse regenerabile, spunând că acest lucru este esenţial pentru decarbonizarea la nivel de industrie şi clădiri.
„În timp ce atenţia se va concentra asupra obiectivului de 38-40%, există multe aspecte în acest proiect timpuriu care vor oferi bazele pentru ca statele membre să depăşească acest obiectiv până în 2030”, a transmis Sanjeev Kumar pentru euractiv.com.