Un proiect de lege care ar putea bloca piaţa muncii a trecut de Senat

13 parlamentari  au elaborat un proiect de lege de modificare a Codului muncii, în octombrie 2011. Schimbarea se impune pentru că actualul Cod al muncii are prevederi în defavoarea evidentă a salariatului, susţin parlamentarii în expunerea de motive a proiectului legislativ.
În luna aprilie, proiectul legislativ a trecut de prima cameră sesizată – Senatul, iar pe 4 mai a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ şi nu a avut susţinere nici din partea Guvernului Boc. Dacă va trece în forma aceasta, riscă să conţină prevederi neconstituţionale, ne-a spus avocatul Cristina Randjak, de la bpv Grigorescu Ştefănică. Dar mai grav decât atât, dacă va trece de Camera Deputaţilor, va bloca piaţa muncii.

Ghid de blocare a pieţei muncii. Primul pas: îngrădirea angajărilor.

În prezent, angajatorul are 45 de zile interdicţie să angajeze pe locurile de muncă rămase disponibile în urma procedurii de concediere colectivă.
Nouă luni de zile nu va putea face angajări pe poziţiile rămase deschise în urma concedierii colective, potrivit proiectului de lege.
„Conform proiectului de lege, se doreşte revenirea la textele conţinute de Codul muncii, anterior modificării sale prin Legea nr. 40/2011, în ceea ce priveşte interdicţia angajatorului de a efectua încadrări pe locurile de muncă ale salariaţilor care au fost concediaţi prin intermediul procedurii colective timp de 9 luni de la data concedierii. În redactarea actuală, interdicţia este de 45 de zile, ceea ce conduce la flexibilizarea raporturilor de muncă şi la evitarea creării de blocaje pe piaţa muncii”, a spus pentru ECONOMICA.NET Cristina Randjak, managing associate al firmei de avocatură bpv Grigorescu Ştefănică.

Al doilea pas spre blocarea pieţei: revenirea la contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional.

Amintim că din 2011, în România nu mai există contract colectiv de muncă unic la nivel naţional (CCMUN). Toate prevederile referitoare la contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional au fost abrogate în varianta actuală a Codului muncii. CCMUN a fost înlocuit cu cel la nivel de ramură sau de unitate. A fost înlocuit pentru că genera multe probleme practice şi pentru că limita foarte mult angajatorii, tocmai din cauza caracteristicilor lui intrinsece, cele care îl defineau.

Ca să fie limpede despre ce vorbim, contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional se aplica tuturor salariaţilor şi angajatorilor din ţară, cu toate că doar puţini dintre ei au participat/au fost reprezentanţi la negocierea lui. O parte dintre salariaţi câştigă, alţi pierd. Câştigătorii şi perdanţii sunt hotărâţi de multe variabile. Important e că acest tip de contract s-a dovedit ineficient. Acum cei 13 parlamentari vor să îl readucă în prim-plan.

Iată, în continuare, un caz des întâlnit în companii, care demonstrează ineficienţa CCMUN: un angajator dispune de un anumit buget din care şi el şi angajaţii vor să se acorde prime de Craciun, dar CCMUN îl obligă pe angajator să acopere costul biletelor de tratament şi odihnă ale angajaţilor, cumpărate cu acordul sindicatelor. În acest caz, angajatorul va fi obligat să respecte prevederile CCMUN, iar banii vor merge către biletele de tratament. Ineficient, pentru că angajaţii voiau prime, nu bilete de tratament. Istoria ne-a demonstrat în repetate rânduri că o parte dintre salariaţi nu au folosit aceste bilete. În final, aceşti angajaţi rămân cu nimic, deşi angajatorul şi-a arătat disponibilitatea de a-i premia, dar a fost îngrădit de contractul colectiv unic la nivel naţional.

„Proiectul de lege reinstituie posibilitatea încheierii contractului colectiv de muncă la nivel naţional. Contractul colectiv de muncă la nivel naţional dublează sau amplifică prevederi ale Codului muncii. Stabilirea coordonatelor relaţiilor de muncă trebuie să fie la latitudinea părţilor şi să se realizeze prin negocierea directă de către acestea, cunoscând şi luând în considerare realităţile economice şi sociale de la nivelul lor. În acest sens, orice amplificare a prevederilor Codului muncii ar trebui să fie analizată şi, dacă este cazul, să se realizeze la nivel de unitate, grup de unităţi sau sector, în funcţie de nevoile reale şi posibilităţile părţilor”, ne-a mai spus Cristina Randjak.

Pasul al treilea: privilegii pentru incompetenţi, dacă sunt sindicalişti.

Parlamentarii au elaborat proiectul de lege şi pentru a oferi sindicaliştilor mai mult control asupra salariaţilor pe care-i reprezintă, dar mai ales privilegii.

Imunitate la concedieri pentru sindicalişti. Iată în ce condiţii

Concret, proiectul de lege spune că sindicaliştii nu pot fi concediaţi dacă sunt incompetenţi, în timpul mandatului şi vreme de doi ani de la încetarea mandatului. Motivul – pentru că sunt sindicalişti.
Punctual, proiectul de lege vine cu interdicţia de a concedia sindicaliştii dacă „nu corespund profesional”, în timpul mandatului şi vreme de doi ani de la încetarea mandatului. Pentru limpiditate, concedierea pentru necorespundere profesională se referă la una dintre cele patru situaţii: incompetenţa salariatului la locul de muncă, nivelul profesional scăzut, neglijenţa sau lipsa de complianţă (nesupunerea) faţă de şef.

„Proiectul de lege propune instituirea interdicţiei de a concedia reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor sau reprezentaţii salariaţilor pe durata exercitării mandatului şi pentru o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului (în cazul reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor) pentru necorespundere profesională. Această propunere atrage o discriminare (pozitivă) a reprezentanţilor menţionaţi faţă de restul angajaţilor, discriminare nepermisă şi care nu poate fi justificată, având în vedere că necorespunderea profesională nu are legătură cu activitatea desfăşurată de persoanele în cauză în calitate de reprezentanţi (ai salariaţilor)”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Cristina Randjak.

Într-o abordare mai tehnică, proiectul de lege vrea modificarea articolului 223 din Codul muncii, care reglementează atribuţiile reprezentanţilor salariaţilor, dar şi modificarea articolului 229 din Codul muncii (care defineşte contractul colectiv de muncă). În prezent, liderii sindicali beneficiază de imunitate la concediere exclusiv pe perioada mandatului, cu excepţia concedierii disciplinare, ne spune Cristina Randjak. Dar nu a fost tot timpul aşa. Ei au mai avut privilegiile solicitate acum, până la intrarea în vigoare a actualului Cod al muncii.
„Această interdicţie (de concediere) a fost reglementată în variantele anterioare ale Codului muncii şi a fost abrogată pe motiv că temeiul în baza căruia se acordă un regim de protecţie este mandatul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, respectiv al reprezentanţilor salariaţilor şi se justifica doar în cazul motivelor care ţin de îndeplinirea mandatului pe care reprezentanţii l-au primit de la salariaţii din unitate”, ne-a explicat Cristina Randjak.
Şi guvernul Boc a criticat dur proiectul de lege, per ansamblu şi această prevedere, în mod particular, motivând că „poate aduce atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, creând astfel o discriminare faţă de restul angajaţilor, din moment ce necorespunderea profesională nu are legătură cu activitatea persoanei în cauză, ca reprezentant al salariaţilor”.

Sindicaliştii decid ce program şi norme de lucru vor avea salariaţii

Proiectul de lege vine cu o prevedere care spune că dacă sindicatul nu este de acord cu programele de lucru individualizate din companie, atunci ele vor lipsi cu desăvârşire. Prevederea propusă vine să modifice articolul 115 din actualul Cod al muncii.
„O asemenea prevedere are ca efect îngrădirea posibilităţii salariatului de a beneficia de un program de muncă adaptat nevoilor şi priorităţilor sale. Mai mult, aceasta împiedică salariatul şi angajatorul din societăţile comerciale/sectoarele la nivelul cărora s-au încheiat contracte colective de muncă să găsească soluţiile de program de muncă potrivite pentru ei, în cazul în care sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor/organizaţia sindicală nu sunt de acord cu existenţa unor programe individualizate„, ne-a explicat Cristina Randjak.

Iată, mai nuanţat, cum vă poate afecta această schimbare: de exemplu, programul de lucru al companiei la care lucraţi este de la ora 9:00 la ora 17:00,  iar dumneavoastră solicitaţi un program de lucru de la 10:00 la 18:00 pentru a vă putea duce copilul la şcoală. Presupunem că angajatorul e de acord cu acest program individualizat pentru dumneavoastră. În cazul în care compania la care lucraţi are un contract colectiv de muncă în care nu este prevazută posibilitatea acordării programelor individualizate (angajatorul şi sindicatul nu au luat în considerare acest aspect sau sindicatul nu a fost de acord cu posibilitatea acordării programelor individualizate), angajatorul nu vă poate acorda programul individualizat. Acest program ar putea fi acordat numai după modificarea contractului colectiv de muncă pentru a cuprinde posibilitatea acordării programelor individualizate – deci după obţinerea acordului sindicatului, în sensul modificării contractului colectiv de muncă. Complicat şi improbabil.

Mai mult, angajatorul stabileşte normele de muncă din firmă, doar cu acordul sindicatului, mai spune proiectul legislativ. Încă o măsură care rigidizează piaţa muncii, opinie împărtăşită şi de Guvernul Boc care spunea că prevederea „este o barieră în flexibilizarea relaţiilor de muncă”.

UPDATE

Pe 19 iunie 2012, proiectul de lege de modificare a Codului muncii a fost respins definitiv de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.