Plan pentru ca două bănci şi clienţii lor să scape de plata datoriilor către stat. Guvernul Orban nu a mai dat OUG, dar există un proiect de lege

Legea nu stabileşte niciun cuantum al sumei exonerate, care potrivit deciziei judecătoreşti trebuie plătite de cele două bănci şi include impozite, comisioane sau alte cheltuieli fiscale aferente.

De altfel, sumele exacte pe care clienții le-ar fi primit ilegal de la stat și pe care băncile trebuie să le returneze nu sunt încă certe, acest lucru reieșind inclusiv din deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție care au condus la situația de față. Totuși, băncile au constituit deja provizioane pentru eventualele plăți pe care vor fi obigate să le facă. Nivelul total al acestor provizioane ajunge la 250 de milioane de euro.

De menționat și că, în sistemul Bauspar, băncile au funcționat ca fidejusori cu mandat de repartizare a primelor, adică  intermediari între stat, care plătea primele, și client, care le încasa.

În anul 2015, Curtea de Conturi a acuzat cele două bănci de locuințe, respectiv BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe(în prezent Aedificium) că au încălcat legea cât timp au plătit prime de stat anumitor clienți(cei mai mulți). Instituția a susținut, în primul rând, că, în spiritul legii, ar fi trebuit ca de primă să beneficieze doar clienții care, după o perioadă de economisire, au contractat și un credit.

În forma sa clasică, sistemul Bauspar, inventat în Germania anilor ’50 cu scopul de a ajuta la reconstrucția fondului locativ distrus în Război, presupune ca un client să acumuleze bani o perioadă de timp și apoi, având în spate garanția depozitului, să contracteze un credit pentru cumpărare sau refacerea locuinței, la dobânzi sub nivelul pieței. În perioada de acumulare, pe lângă dobânda oferită de bancă, una mai degrabă modică, respectivul client beneficia și de o  primă de la stat, în fapt o subvenție la dobândă.

În forma mai modernă, aplicată în Austria mai ales și adusă și în România, acest sistem a funcționat mai degrabă ca un stimulent pentru economisire, foarte puțini fiind aceia care au luat și un credit după perioada de cel puțin cinci ani de acumulare. După ce depuneau anumite sume la care se adăuga o dobândă la jumătatea celei din piață oferită de bancă, dar și prima de maximum 250 de euro, care la depuneri anuale de 1000 de euro însemna un randament de 25% (adică de zeci de ori peste dobânzile din piață, în ultimii ani), clienții își retrăgeau sumele acumulate în cei minimum cinci ani, la fel ca în cazul oricărui depozit clasic.

Și în acest caz, potrivit susținerilor Curții de Conturi (infirmate de instanța de fond, dar confirmate definitiv la Înalta Curte), cei care au ales să își retragă banii după perioada în care au acumulat beneficiind de primă de la stat ar fi trebuit să aducă justificări, facturi care să arate că sumele au mers în îmbunătățiri sau achiziții imobiliare. 

Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi a arătat că primele încasate pe CNP-urile persoanelor sub 18 ani și ale celor peste 65 de ani au fost ilegale, întrucât potrivit legii bancare ei nici nu ar mai fi putut să ia un credit, după perioada de economisire.

Pentru că au avut câștig de cauză, cei de la Curtea de Conturi au impus băncilor să returneze sumele acordate sub titlul de primă, iar băncile ar urma să acționeze în instanță clienții pentru a își recupera banii. Deocamdată sumele nu sunt clare, deorece ar trebui identificate, unul câte unul, toate contractele care au încălcat legea în sensul susținerilor Curții de Conturi.

Au ratat a doua șansă. Mai este una, în Senat

Ordonanţa de urgenţă prin care clienţii băncilor de economisire-creditare sunt exoneraţi de la rambursarea primelor primite de la stat a fost amânată, pentru că actul normativ nu avea toate avizele necesare, potrivit lui Ionel Dancă, şeful Cancelariei premierului. Și fostul ministru de finanțe, Orlando Teodorovici, a avut intenția de a înainta un act normativ care să exonereze clienții.

Acum, pe această temă există deja un proiect de lege aflat în dezbatere la Senat, conform proiectului legislativ. Prin acest act, sau prin ordonanţa pe care a vrut guvernul să o dea pe 4 februarie 2020, erau scutiţi de la plata primei de la stat încasată ilegal, conform unui raport al Curţii de Conturi din 2015, o mare parte din clienţii celor două bănci care lucrează în sistemul de economisire-creditare şi care aparţin BCR şi Raiffeisen. Proiectul de lege care a stat şi la baza emiterii ordonanţei de urgenţă neadoptate nu spune despre ce sumă exactă este vorba sau despre numărul de clienţi care ar trebui să înapoieze aceşti bani statului.

În noiembrie 2019, a apărut decizia Înaltei Curţi de Casatie si Justitie care arăta că Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltarii şi Administraţiei a pierdut definitiv procesul cu Curtea de Conturi, astfel că trebuie să recupereze de la cele două bănci pentru locuinţe ale BCR şi Raiffeisen un prejudiciu de 55 de milioane de lei aferent primelor de stat încasate ilegal de cele două bănci din bugetul public.

Judecătorii au confirmat astfel sentinţa din 2016 a instanţei inferioare, Curtea de Apel Bucureşti, care a validat măsura dispusă la finalul anului 2015 de Curtea de Conturi privind „efectuarea tuturor procedurilor legale de recuperare de la cele două bănci de locuințe a prejudiciilor reprezentând prime de stat plătite din bugetul MDRAP pentru care s-au dispus prin deciziile nr. 17/10.12.2015 și respectiv nr. 18/10.12.2015: stabilirea întinderii prejudiciilor (inclusiv a beneficiilor nerealizate), recuperarea acestora și returnarea către bugetul MDRAP”.

Cu toate acestea, băncile în cauză au dreptul să se îndrepte împotriva clienţilor lor care au beneficiat de aceste prime ilegale de la stat şi să încerce recuperarea lor. Practic, proiectul de lege (sau OUG care nu a fost adoptată), permite băncilor să nu mai recupereze banii de la clienţi şi să nu îi mai ramburseze statului. Singura metodă prin care băncile ar putea recupera aceşti bani ar fi în instanţă, individual, de la fiecare fost client în parte şi destul de greu de dovedit.

Problema este că nici proiectul de lege din Senat şi probabil nici textul OUG (nu a fost prezentat), nu stabileşte clar care este valoarea prejudiciului de care fiecare bancă este iertată în contul clienţilor săi. Din contră, în proiectul de lege se spune clar: „Se exonerează de la plata impozitului pe venit, contribuţiile sociale şi obligatiile fiscal accesorii sumelor prevazute la alin.(1), consecinţă a constatării Curţii de Conturi menţionate la paragraful (1). Impozitul pe venit, contribuţiile sociale şi alte sume derivând din obligaţii fiscal accesorii sumelor prevazute la alin.(1) încasate până la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe nu se restituie”.

În acest context, proiectul de lege permite ca exonerarea de la plată a clienţilor să includă mult mai mult (dobânzi, impozite, comisioane plătite) decât prima încasata ilegal de la stat. Băncile implicate spun că este greu de cuantificat, dar că, în contul prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, cele două bănci au făcut provizioane de zeci de milioane de euro (n. r. – declaraţiile reprezentanţilor băncilor diferă de la un an la altul aşa că ne ferim să avansăm cifre – sumele sunt cuprinse între 150 de milioane de euro şi 230 de milioane de euro).

Mai sunt căi de atac

În plus, băncile implicate spun că au mai făcut o serie de recursuri extraordinare la aceste cauze şi ca mai există nişte termene în 26 februarie şi apoi în martie pentru BCR şi un ultim termen pentru Raiffeisen Bank în aprilie 2020.

Potrivit raportului Curţii de Conturi dat publicităţii la începutul lunii decembrie, din 2015, subvenţiile au fost de 608,26 milioane de lei pentru BpL în perioada 2008-2014 (de când a început să funcţioneze banca). În cuantumul acestor prime au fost încheiate 563.235 de contracte de economisire-creditare, iar suma totală a depunerilor efectuate de clienţi a fost de 2,97 miliarde lei. La finalul perioadei de economisire însă au fost solicitate doar 2836 credite, faţă de un număr de 184.479 de contracte închise. În acest contrext, programul de succes al programului de stimulare a domeniului locativ pe termen lung a fost de 1,53%. În perioada 2005-2014, către

La rândul său, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe a primit subvenţii de 157.519.842 lei, fiind încheiate 328.805 de contracte de economisire-creditare, iar suma totală a depunerilor efectuate de clienţi a fost de 912.957.800 lei. În condiţiile în care RBL a acordat doar 5264 de credite raportat la 139.537 contracte închise, rata de succes a fost de 3,77%, spune raportul Curţii de Conturi.

Raportul Curţii de Conturi subliniază că sumele alocate pentru sprijinirea sistemului locativ pe termen lung nu şi-au atins scopul deoarece din 892.040 de contracte de economisire creditare încheiate de cele două bănci în perioada 2005-2014 au fost acordate doar 8.100 de credite. Statul în schimb, prin Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) prin care se derulează programul, a acordat celor două bănci 765,77 milioane de lei sub forma primelor de la stat.