Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.
Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru stingerea în acest mod a datoriilor sunt: între părţi s-a încheiat un contract de credit, iar bunul oferit în plată este un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului în vederea garantării executării obligaţiilor asumate prin contractul de credit.
„BNR nu avizează proiectul în forma în care a fost prezentat. Există riscul ca o banca poate da faliment. Asta e rolul meu, sa va spun despre riscurile potentiale. Iar daca acea banca va da faliment, va contamina alte trei banci. Nu spun ca acest risc se va produce, ci ca el exista! Nu e normal ca Sttul sa intervina printr-o lege in cadrul unui contract. Sa nu uitam ca banii dati pentru credite sunt ai deponentilor. Nu ar fi normal ca deponentul care vine sa-si ia dobanda, banca sa-i dea o cada sau o fereastra. Se va invoca aici dreptul bancii de a contesta. Numai ca acest drept trimite la articolul 4 care nu are nicio prevedere cu caracter social”, a declarat şeful Comisiei de Supraveghere din BNR.
Iniţiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Daniel Zamfir, a declarat că proiectul vine în ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot să-şi plătească ratele la bancă pentru că salariile lor sunt mai mici decât erau când au contractat împrumutul.
UPDATE 18:14 – Asociaţia Română a Băncilor (ARB) atenţionează într-un comunicat că adoptarea legii periclitează piaţa creditului imobiliar şi va restricţiona drastic accesul la creditare.
‘Asociaţia Română a Băncilor îşi exprimă îngrijorarea faţă de modul în care Parlamentul României a nesocotit prevederile legislaţiei naţionale şi europene şi fundamentele unei economii de piaţă prin adoptarea legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Această lege periclitează piaţa creditului imobiliar, cu consecinţe extreme pentru tinerele familii şi pentru orice tânăr, în general, care vor resimţi accesul la credit drastic restricţionat’, se arată în comunicatul citat.
De asemenea, ARB, ‘ca reprezentantă a întregii comunităţi bancare’, precizează că ‘în ciuda caracterului invocat de legiuitor, pretins social, această lege va avea consecinţe contrare şi va impacta nefavorabil accesul la credit imobiliar al tuturor categoriilor sociale’.
‘Această lege va avea, de asemenea, prin restricţionarea accesului la credit, un impact negativ pe orizontală asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construcţiilor, industriei materialelor de construcţii şi numărului de tranzacţii imobiliare. Legea adoptată induce riscuri sistemice sectorului bancar din România, având impact asupra stabilităţii financiare a acestuia prin afectarea solvabilităţii băncilor cu posibile consecinţe asupra deponenţilor. În plus, această lege generează impact direct asupra bugetului statului prin intermediul programului Prima Casă, care este garantat de FNGCIMM în proporţie de 50%’, notează ARB.
Asociaţia este de părere şi că legea adoptată contravine prevederilor din Constituţia României, dreptului european în vigoare, respectiv Directivei 17/2014, şi Codului Civil. Astfel, această lege încalcă principiile ne-retroactivităţii, predictibilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi dreptul de proprietate prevăzute de Constituţia României.
‘Comunitatea bancară solicită alinierea prevederilor naţionale la cadrul european dat de Directiva 17/2014 privind returnarea sau transferul către creditor al garanţiei sau al veniturilor obţinute din vânzarea garanţiei. Directiva europeană menţionează că părţile dintr-un contract pot decide de bună voie şi doar pentru viitor, începând cu data de 21 martie 2016, că returnarea/transferul către creditor al garanţiei este suficientă pentru a rambursa creditul. Această lege va putea fi speculată de clienţi care nu prezintă probleme sociale, având capacitate de rambursare şi care, sub efectul legii, vor anula garanţii materiale complementare – instrumente bancare de tipul avalului, transferând astfel pierderea proprie asupra sistemului şi, implicit, asupra deponenţilor. Astfel, au fost create premisele ca băncile să reanalizeze condiţiile de creditare în sensul înăspririi acestora, cel puţin până la clarificarea situaţiei’, se subliniază în comunicatul Asociaţiei Române a Băncilor.