Proiectul de lege privind graţierea, pe ordinea de zi a Comisiei juridice din Senat

Economica.net
11 04. 2017
camera_senatului_mediafax_18352800

Senatul este prima Cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege organică, iar iniţiator este Guvernul.

Termenul de adoptare tacită este data de 25 aprilie.

Comisia juridică a Senatului a amânat, pe 21 martie, în unanimitate, la cererea ministrului Justiţiei, pentru data de 11 aprilie, dezbaterea proiectului de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, le-a solicitat, la acea dată, senatorilor din Comisia juridică să amâne dezbaterea proiectului de lege privind graţierea, arătând că se pregătesc şi alte măsuri complementare, menite să rezolve problemele din sistemul penitenciar.

El a precizat că noul pachet legislativ va fi finalizat în cel mult trei săptămâni.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 31 ianuarie. El a primit avize favorabile de la Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului şi de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi.

La acest proiect de lege, preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Şerban Nicolae, a depus o serie de amendamente care prevăd, printre altele, că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la trei ani inclusiv, dar şi pedepsele de până la şapte ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de efectuat este mai mic de trei ani; parţial, cu trei ani, pedepsele de până la şapte ani inclusiv, a căror efectuare a început, iar restul rămas de efectuat este mai mare de patru ani. De asemenea, se graţiază parţial trei pătrimi din restul rămas neexecutat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mic de patru ani; parţial, jumătate din restul rămas de executat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mare de patru ani.

Şerban Nicolae consideră că de proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse în varianta amendată de el ar putea beneficia aproximativ 2.700 de persoane.

Ulterior, el a declarat că este dispus să îşi retragă amendamentele depuse la proiectul legii graţierii dacă nu există susţinere pentru ele.

De asemenea, senatorii UDMR Csaszar Karoly Zsolt şi Tanczos Barna au adus un amendament prin care propun ca pedepsele pentru fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi fals informatic să fie graţiate, în timp ce în forma iniţiatorului acestea erau exceptate de la graţiere.

Şi senatorul PSD Liviu Brăiloiu a propus un amendament, potrivit căruia în cazul deţinuţilor cu vârsta de peste 70 de ani să fie graţiate în întregime pedepsele. Însă, de graţiere nu beneficiază condamnaţii care au săvârşit anumite infracţiuni şi pentru care pedeapsa este de 10 ani sau mai mare.

O condiţie pentru graţiere este ca persoana condamnată să achite despăgubirile stabilite de către instanţă.

În această privinţă, opiniile sunt diferite. Senatorul Brăiloiu propune ca achitarea despăgubirilor să se facă anterior punerii în libertate, Asociaţia Magistraţilor din România susţine varianta ca acest lucru să se facă la data punerii în libertate sau în termen de un an de la condamnarea definitivă ori, după caz, de la punerea în libertate, iar Uniunea Naţională a Barourilor din România propune achitarea despăgubirilor la data intrării în vigoare a legii.

De asemenea, graţierea cu jumătate din pedeapsă se propune – prin amendamente aduse şi de senatorul PSD Brăiloiu şi de senatorii UDMR menţionaţi – şi în cazul femeilor însărcinate şi a deţinuţilor care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 14 ani.