Proiectul de reformă al ANOFM este aproape finalizat şi ar putea fi aprobat în cursul lunii noiembrie

‘Proiectul pentru tinerii şomeri – NITS este gata. Fişa de proiect este finalizată, este făcută de Ministerul Muncii, iar ghidul de proiect este făcut de Ministerul Fondurilor Europene. Mai aşteptăm o schimbare legislativă pentru a putea să angajăm oameni la ANOFM, prin acest proiect, care să se ocupe de tineri. Schimbarea de optică este că nu mai dăm stick-uri şi alte prostii la tineri şi spunem să ne ocupăm de ei, ci facem servicii de asistenţă individualizată la nivel de ANOFM şi de parteneri sociali, ulterior. Dar pentru asta avem nevoie de oameni pe care să-i angajăm şi apoi intrăm într-o întreagă problematică de cum angajezi oameni la instituţii în proiect. Imediat ce vom schimba această Ordonanţă 40, care se referă la fluxurile financiare cu fonduri europene, o să dăm drumul la proiectul respectiv. Marele proiect de reformă al ANOFM este aproape finalizat şi sper să-l aprobăm în cursul lunii noiembrie’, a afirmat Ghinea.

Conform ministrului, la ora actuală există multe strategii cu foarte multe măsuri, dar care au ca termen de livrare a rezultatelor peste câţiva ani.

‘Avem foarte multe strategii. Aproape fiecare minister care este prezent azi aici are câte o strategie, dar problema cu aceste strategii este ele cuprind foarte multe măsuri, iar livrabilele sunt peste câţiva ani, ceea ce, din punct de vedere politic, creează o lipsă de stimulent din partea decidenţilor să se concentreze pe aceste măsuri. Sunt chestiuni care, oricum, se vor vedea mai târziu. Suntem în octombrie, la acest bilanţ de etapă. Referitor la rata de ocupare, care până la momentul 2020 trebuie să fie undeva la 70%, trebuie să luăm nişte măsuri foarte ţintite sau radicale pentru a atinge ţintele pe care România şi le-a asumat. De aici, măsurile pe care le-am luat împreună cu Dragoş Pîslaru privitoare la acele scheme de mobilitate, plătite, în principal, din bani europeni. România şi-a asumat nişte ţinte şi suntem foarte în urmă cu graficul de implementare. Şi la fel cu rata de părăsire timpurie a şcolii’, a menţionat Cristian Ghinea.

Oficialul a amintit, totodată, de programe ce urmează să fie implementate fie ajutorul fondurilor norvegiene, fie cu fonduri europene.

‘Am negociat din fondurile norvegiene un program legat de caravane medicale la sate, un model de intervenţie cu impact şi cu costuri minime ale unor ONG-uri, pe care sper să-l văd replicat cu fonduri norvegiene, la nivel naţional. Asta însemnând că merg medicii şi asistenţii medicali spre satele izolate unde nu există servicii medicale. Avansat în lucru, din nou, este Legea vaccinării, la Ministerul Sănătăţii, unde am vorbit cu domnul ministru Voiculescu să prevedem posibilitatea de a oferi un stimulent social pentru familiile care nu-şi vaccinează copiii, din cauze sociale, adică cei care nu au bani să meargă la medic. Nu vorbim despre cei care refuză vaccinarea din diferite motive, ideologice sau de alt tip. După ce vom avea această prevedere legală, vom putea aloca fondurile europene în această direcţie. Pentru segmentul de vârstă 3-6 ani, ne-am angajat cu programul ‘Fiecare copil în grădiniţă’ şi avem 90.000 de copii care primesc acest tichet social pentru a merge la grădiniţă. Sperăm să ajungem până la sfârşitul anului la 110.000 şi aici este nevoie de autorităţile locale. Este vital ca primăriile să facă acele anchete sociale pentru a avea dosare ca să putem da acele tichete’, a subliniat ministrul Fondurilor Europene.

Ghinea a precizat, totodată, că programul de asistenţă destinat persoanelor defavorizate ar urma să fie schimbat, stadiul acestui demers fiind unul avansat.

‘De asemenea, schimbăm programul se asistenţă pentru persoanele defavorizate – POAD, cel al Uniunii Europene, prin care se distribuie conserve şi care, acum, stau prin depozite. Ştim de această problemă cu conservele care zac de ani de zile prin depozite şi nimeni nu face nimic. Sunt bani europeni care, efectiv, sunt prost cheltuiţi. Ţinta e de a reduce sărăcia şi nimeni nu face nimic, ne tot încurcăm că nu avem proceduri, că nu putem să facem licitaţii etc. Schimbarea POAD-ului este în stare avansată, negociată cu Comisia Europeană şi pachetul va fi trimis luna viitoare şi poate intra în vigoare imediat. Pentru vârsta 6 – 18 ani, principalul obiectiv al acestui pachet de anti-sărăcie este concentrarea pe problema abandonului şcolar. Am lansat această măsură ‘Şcoală pentru toţi’, în care avem 173 de milioane de euro, prin care comunitatea să se mobilizeze la nivel de şcoală, să facă un proiect integrat. Am auzit cazuri de Inspectorate Şcolare care condiţionează, dau indicaţii şcolilor cu cine să facă parteneriate. Acest lucru este ilegal şi imoral. Vă rog, nu faceţi acest lucru pentru că putem să considerăm proiecte din judeţul dvs. neeligibile. La 16 – 24 de ani, avem o integrare clară între bugetul naţional şi bugetul european. Tehnic vorbind, a fost destul de complicat, pentru că sunt metode diferite de bugetare, dar cred că am găsit soluţii’, a declarat oficialul.

Guvernul a lansat, în februarie 2016, Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei, cu 47 de măsuri care ţintesc toate categoriile de vârstă, dintre care o pondere mare o au cele pentru copii şi tineri.

Pachetul abordează integrat fenomenul sărăciei, în sensul în care îşi propune ca intervenţia să opereze simultan pe mai multe planuri din domeniile – social, educaţie, sănătate, ocupare, locuire şi protecţia drepturilor copiilor – nu doar pe un singur palier, întrucât realitatea din teren demonstrează că doar o abordare integrată poate produce efecte pozitive în societate.

Guvernul marchează Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei prin dezbateri cu specialiştii din teritoriu şi cu cei din guvern axate pe direcţii cum sunt lansarea unor măsuri privind serviciile integrate dar şi a raportului de etapă privind implementarea măsurilor din Pachetul anti-sărăcie.

Seria de dezbateri a continuat, marţi, la Guvern, cu prezentarea măsurilor prevăzute în Pachetul anti-sărăcie şi implementate până în prezent.

La evenimentul ce a avut loc la Palatul Victoria au participat: premierul Dacian Cioloş, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.