Proiectul final pentru licitaţia 5G va fi gata până la sfârşitul lunii iulie. Licitaţia, programată în a doua parte a anului – ANCOM

„După cum bine ştiţi, am avut în consultare publică Strategia pentru 5G, iar toţi jucătorii din piaţă au avut observaţii şi au venit cu propuneri. Noi ne-am propus ca, până la sfârşitul lunii iulie, să venim cu o analiză completă şi cu decizia de alocarea a frecvenţelor, care să cuprindă şi partea de obligaţii din partea operatorilor. La finalul lunii iulie, vom aveam tot proiectul final. Intenţionăm ca, în a doua jumătate a anului, să avem efectiv licitaţia şi până la jumătatea lunii decembrie să închidem licitaţia şi benzile de frecvenţe să fie alocate”, a spus Popa.

Întrebat în legătură cu prevederile din OUG 114, oficialul ANCOM a precizat că, pe baza documentului care s-a publicat recent pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi în care nu se menţionează nimic de taxele din domeniul telecom, „se pare că lucrurile rămân aşa cum s-au stabilit”.

„Mai sunt şi alte modificări care nu ţin de ANCOM, cum ar fi partea de tarife. Sunt trecute în Ordonanţa 114, dar sunt încă în discuţii, cu puncte de vedere diferite. Din punct de vedere financiar, am avut un punct de vedere pe OUG 114 şi aşteptăm cu interes modificările. Acestea sunt făcute de către Guvern, şi nu ştim care este valoarea la care s-a ajuns şi nu ştim dacă s-a ajuns la ceva. Din ce s-a publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor, se pare că lucrurile rămân aşa cum s-au stabilit. Până nu ajunge pe masa Guvernului, nu avem de unde şti cum va rămâne”, a menţionat reprezentantul ANCOM.

Pe data de 1 martie, în conferinţa de presă ce a urmat reuniunii informale a miniştrilor în domeniul comunicaţiilor (TTE), ce a avut loc la Bucureşti, a afirmat, în legătură cu taxa de 3% pentru sectorul telecom, că există o Directivă care notează că reglementatorul naţional (ANCOM) trebuie să fie acoperit din punct de vedere financiar de companiile din piaţa de telecom.

„În România, taxa era iniţial de 0,4%, însă reglementatorul, timp de zece ani, nu a solicitat acoperirea costurilor de funcţionare, fiindcă exista un excedent financiar. Existând acest excedent financiar, niciodată niciunul dintre jucătorii din piaţă nu a făcut această contribuţie către acoperirea costului ce ţine de funcţionarea reglementatorului. Acest excedent financiar se va regăsi foarte curând într-o schemă de ajutor de stat cu alocări financiare către sectorul public şi sectorul privat pentru transformarea digitală, astfel încât reglementatorul va fi în poziţia să se întoarcă spre piaţă, spre operatorii de telefonie mobilă şi să solicite, conform Directivei europene în vigoare, contribuţie la costul de funcţionare”, a spus Petrescu.

La sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, ANCOM a lansat în consultare publică documentul de poziţie privind acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvente de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400 – 3800 MHz, care stabileşte obiectivele, principiile, condiţiile şi procedura pentru acordarea spectrului radio în benzile vizate, în vederea furnizării de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă, inclusiv implementării 5G în România.

Toată această cantitate de spectru va putea fi utilizată începând cu 1 ianuarie 2020. Drepturile de utilizare a spectrului de frecvente din benzile de 700 MHz şi 1500 MHz, în care nu există nicio alocare până în prezent, vor avea o perioadă de valabilitate de 15 ani.

Pentru alocarea spectrului, ANCOM propune aplicarea unei proceduri de selecţie competitive similare celei organizate în anul 2012. Această procedură presupune ca fiecare operator interesat să depună o ofertă iniţială prin care va indica numărul de blocuri pe care doreşte să le achiziţioneze în fiecare dintre benzile disponibile.

La nivelul Uniunii Europene, se estimează un necesar de investiţii în 5G de 56 – 58 miliarde euro, la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G, şi cu 20% mai mult decât 3G.

Pentru România, se prognozează un necesar de investiţii în 5G de 2,3 miliarde de euro. În plus, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană arată că efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde de euro şi 2,4 milioane locuri de muncă. În acelaşi timp, doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro, respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.

Publicaţia Comunicaţii Mobile a organizat, joi, conferinţă anuală privind sinteza Congresului Mondial al Mobilităţii (Mobile World Congress – MWC, n.r.), de la Barcelona 2019.