Proiectul-gigant al Exxon şi Petrom din Marea Neagră, ameninţat. Parlamentul obligă ca 70% din producţia de gaze să se vândă pe bursa OPCOM

Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a votat miercuri proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 64/2016 pentru modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, printre amendamentele admise aflându-se instituirea unei obligaţii ca 70% din volumele de gaze să fie tranzacţionate pe platformele OPCOM. 

Acest procent urmează să fie crescut ulterior până la 100%, în funcţie de decizia Guvernului. Ministerul Energiei ar urma să fie obligat să monitorizeze evoluţia pieţei de gaze natutrale şi, annual, poate propune ca acest procent minim de 70% să fie suplimentat. Deciziile Comisiei urmează să fie votate de plenul Camerei Deputaţilor.

Intenţia lui Iulian Iancu era cunsocută de mai multă vreme, iar atunci când s-a discutat despre instituirea monopolului OPCOM asupra tranzacţiior cu gaze naturale, Bursa Română de Mărfuri, singura piaţă lichidă pe care se tranzacţionează gaze în România, a reacţionat dur, ameninţând cu acţiuni în instanţă, pentru că statul naţionalizează această piaţă, de pe care BRM, o entitate privată, va fi exclusă.

OPCOM este deţinută de statul român, prin Transelectrica, opetratorul naţional al pieţei de electricitate şi gaze.

Mai important însă, într-una din rarele ieşiri publice, Romanian Black Sea Titleholders Association – RBSTA (Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră) a anunţat ieri că obligația de a tranzacționa gaze naturale, într-o manieră prestabilită, exclusiv pe platforma OPCOM constituie o politică restrictivă din punct de vedere comercial și introduce un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producția internă și regulile aplicabile importurilor de gaze naturale, întrucât producătorii străini vor avea dreptul de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu consumatori mari din România, în vreme ce producătorii autohtoni de gaze naturale nu vor avea voie să încheie asemenea contracte.

Iată, integral, poziţia RBSTA:

„Obligația de a tranzacționa într-o manieră prestabilită, exclusiv pe platformă OPCOM de tranzacționare de gaze naturale, constituie o politică restrictivă din punct de vedere comercial și introduce un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producția internă și regulile aplicabile importurilor de gaze naturale, întrucât producătorii străini vor avea dreptul de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu consumatori mari din România, în vreme ce producătorii autohtoni de gaze naturale nu vor avea voie să încheie asemenea contracte.  

Mai mult, proiectele de dezvoltare de resurse de gaze naturale care implică angajamente financiare inițiale semnificative se bazează și pe posibilitatea de a încheia contracte de vânzare bilaterale, pe termen lung. Astfel de contracte sunt încheiate înainte de a se efectua investiția de dezvoltare și angajează, deseori, producătorii să furnizeze gaze naturale către cumpărător(i) la momentul începerii producției. Acest tip de contracte nu pot fi tranzacționate prin platforme centralizate.

În concluzie, ARCOMN consideră că intervențiile administrative, precum obligația de a tranzacționa  într-o manieră prescrisă doar pe platforme centralizate, vor avea consecințe neintenționate și dăunătoare pentru potențialele investiții noi în offshore-ul Mării Negre.  

În plus, ARCOMN se asteaptă  ca extinderea obligației existențe de a tranzacționa pe o piată centrală  să fie în continuare o măsură ineficientă pentru a răspunde obiectivelor stabilite, și anume obținerea unei mai mari eficiențe economice și a transparenței prețurilor pe piața gazelor naturale.  

În mod specific pentru piața gazelor naturale, este necesară crearea unui punct virtual de tranzacționare care să ofere produse comercializabile adecvate, pentru a dezvolta în continuare lichiditatea pieței și pentru imbunătătirea interconexiunilor transfrontaliere între centrele regionale, precum și pentru a crește numărul potențialilor cumpărători și vanzători din România. Astfel va fi facilitată dezvoltarea concurenței și a pieței, precum și creșterea  diversitătii de aprovizionare. În acest fel se va reduce  dependența de furnizorii individuali.”

Printre rânduri, putem înţelege faptul că producătorii români se tem de faptul că nu au cum să-şi vândă toată producţia, din cauza acestei obligaţii, ceea ce lasă cale liberă ruşilor de la Gazprom să vândă cât mai mult pe piaţa noastră, pe baza contractelor bilaterale pe termen lung, pe care ruşii le pot încheia pentru a vinde în România, dar companiile româneşti nu.

Surse din industria petrolieră au explicat pentru ECONOMICA.NET, că această obligaţie poate afecta decizia finală de investiţie pentru proiectul Neptun Deep, care ar fi urmat să se ia anul viitor. “Acestea sunt proiecte mari, iar operatorii trebuie să aibă garanţia că au contracte de livrare pe termen lung. Aşa este peste tot în lume, altfel proiectele, care sunt extrem de costisitoare, nu pot fi finanţate de bănci”, au explicat sursele noastre.

Care este miza în Marea Neagră

Producţia zilnică a  zăcământului Neptun Deep, estimată de grupul american ExxonMobil în rapoartele sale financiare este de 17,8 milioane de metri  cubi, cee ace înseamnă 6,5 miliarde de metri cubi pe an, la o producţie maximă neîntreruptă.

Asta, evident, dacă Exxon Mobil, care explorează zăcământul din Marea Neagră împreună cu OMV Petrom, va lua şi decizia de a exploata zăcământul, în cazul în care va fi fezabil din punct de vedere comercial.

Cu puţin timp în urmă, autorităţile din România, cu prim-ministrul în frunte, se deplasau în localitatea Caragale din judeţul Buzău, pentru a inaugura cea mai mai descoperire de gaze naturale din România din ultimii 30 de ani. „Romgaz ne-a prezentat cea mai mare descoperire pe care o companie românească – Romgaz – a făcut-o pe rezerve de gaze din România. E o rezervă de 30 de miliarde de metri cubi şi posibilitate de exploatare de 27 de miliarde de metri cubi. Pe consumul mediu anual ne-ar ajunge 3 ani. Este un depozit evaluat, la un preţ minim, aproape de 4 miliarde de dolari”, a spus cu acea ocazie ministrul Energiei.

Producţia zăcământului de la Caragele este de doar 500.000 de metri cubi pe zi. Producţia estimată de ExxonMobil pentru perimetrul Neptun este de 35 de ori mai mare. De fapt, producţia acestui unic zăcământ din Marea Neagră va fi mai mare decât producţia totală de gaze pe care o au cei doi mari producători din  România, Petrom şi Romgaz, din toate câmpurile. Neptun Deep are o producţie anuală estimată de peste 6 miliarde de metri cubi pe an, în condiţiile în care, în rapoartele lor anuale, Petrom şi Romgaz au anunţat, pentru 2016, 5,3 miliarde şi, respectiv 4,2 miliarde de metri cubi de gaze.

ExxonMobil și OMV Petrom estimează că vor lua decizia finală de investire cu privire la zăcămintele de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră în 2018. Analiza viabilității comerciale a zăcămintelor este în plină desfășurare, iar producția propriu-zisă ar putea începe în deceniul următor.

Până acum, ExxonMobil (liderul consorţiului) şi OMV Petrom au investit peste 1,5 miliarde de dolari în prospecţiuni, foraje şi interpretarea datelor din perimetrul din Marea Neagră. Investiţiile sunt mari pentru că forajele au loc în zone adânci, iar costul unei sonde în apă adâncă este de până la o sută de ori mai mare decât costul unui foraj pe uscat.

Anul trecut, România a importat de la Gazprom 1,48 miliarde de metri cubi de gaze. Suntem în topul ţărilor cel mai puţin dependente de importuri, însă şi pe fondul prăbuşirii industriei chimice.

Cele şase miliarde de metri cubi pe an în plus sunt aşadar prea mult pentru piaţa din România, iar ceee ce transmit petroliştii este ca statul să le permită ca, pe lângă cantităţile vândute pe bursele din România, care vor fi evident mai mici şi la preţuri fluctuante, să poată vinde şi gaze prin contracte bilaterale pe termen lung şi la preţuri fixe.