Proiectul noilor legi ale justiţiei nu este public. UNJR şi AMR cer premierului să dispună ministrului Justiţiei publicarea documentelor

Economica.net
24 08. 2017
legal_lady_justice_580x358_08115300

„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România vă solicită să dispuneţi Ministrului Justiţiei, domnul Tudorel Toader, să publice de îndată pe site-ul ministerului proiectul de modificare a legilor justiţiei, pentru ca acesta să poată fi dezbătut public, astfel încât toate persoanele interesate să îl poată analiza şi veni cu propuneri în vederea îmbunătăţirii lui. Pe data de 23 august 2017, Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, principalele modificări propuse la Legile justiţiei. (…) Această prezentare nu a fost însă însoţită de publicarea efectivă pe site-ul ministerului justiţiei a proiectului propriu zis de modificare, care să permită consultarea lui şi formarea unei opinii bazate pe o analiză proprie, sistematică, a întregului proiect de lege”, se arată în scrisoarea comună transmisă de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) premierului Mihai Tudose.

Asociaţiile de magistraţi transmit că, în lipsa unui proiect de lege efectiv, „discuţiile divergente motivate politic sau partinic au luat locul unei extrem de necesare discuţii profesioniste şi aplicate, pe fiecare propunere în parte, dat fiind că unele par a fi modificări de substanţă”.

„Ar fi extrem de periculos ca ministrul Justiţiei să repete nefericita practică a adoptării hotărârii de guvern privind arhiva SIPA şi să aprecieze că acest proiect a fost deja dezbătut, deşi noile modificări pe care spune că le-a adus sunt extrem de importante, cu implicaţii ce merită şi trebuie analizate serios, din cât mai multe perspective. Perioada de dezbatere este necesară pentru a da posibilitatea tuturor persoanelor, societăţilor sau instituţiilor interesate, precum şi corpului magistraţilor, să îşi formuleze punctele de vedere şi să le dezbată într-un cadru legal, democratic şi instituţional”, se mai arată în scrisoare.

Prin urmare, UNJR şi AMR îi cer premierului să dispună ministrului Justiţiei publicarea proiectului pe site.

Surse din Ministerul Justiţiei au declarat că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, vizitează, joi, mai multe instanţe şi penitenciare, pentru a observa „starea de fapt a justiţiei”.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tudorel Toader a anunţat că o altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia „pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii”.

O altă modificare se referă la trecerea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei.

De asemenea, ministrul a anunţat că proiectul prevede ce viitorii magistraţi să aibă cel puţin 30 de ani şi cinci ani de vechime într-o profesie juridică.

Noul pachet de legi în Justiţie aduce modificări în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.