Proiectul Roşia Montană, puternic criticat într-o dezbatere din PE

Dezbaterea, de la care eurodeputații români din grupurile S&D și ALDE au lipsit, a avut loc într-o sală destul de goală, fiind dominată de vocile care au criticat proiectul minier de la Roșia Montană.

Eurodeputatul ungar Csaba Tabajdi, unul dintre puținii reprezentanți ai grupului S&D la dezbatere, a cerut CE să nu se ascundă în spatele unor probleme birocratice, să examineze detaliile proiectului și să răspundă odată pentru totdeauna dacă acesta respectă sau nu legislația de mediu a UE. Colegul său Erik Banki din grupul PPE și eurodeputatul maghiar Laszlo Tokes l-au întrebat pe reprezentantul Comisiei de ce executivul comunitar nu a propus o lege care să interzică complet tehnologia de cianurare în minerit până la finalul lui 2011, așa cum stipula o rezoluție adoptată de PE în mai 2010.

‘Încă în urmă cu trei ani ne-am ridicat împotriva mineritului cu tehnologie de cianură la Roșia Montană și s-a și votat cu un procent de 80% și, de aceea, de atunci încoace încercăm să convingem CE să dea ascultare acestei hotărâri și să interzică deschiderea noilor mine cu tehnologie de cianură. Dar până acum CE ignoră în mod scandalos voința democratică a majorității covârșitoare a deputaților celor 500 de milioane de cetățeni ai Europei’, a declarat Laszlo Tokes după dezbatere.

Eurodeputatul de etnie maghiară apreciază că în România este manipulată opinia publică și se încearcă impunerea proiectului prin metode antidemocratice.

‘Mă refer la acea campanie largă, care ține deja de 15 ani se poate spune, dar mai ales în ultimii ani, când s-a încercat ca populația să fie convinsă despre necesitatea pornirii mineritului cu cianuri. Se știe prea bine câți bani au fost folosiți până acum de Roșia Montană Gold Corporation, parcă unii contează pe efectul creării unei situații ‘fait accompli’, când guvernul deja nu mai poate ieși de sub răspunderea deschiderii minei de la Roșia Montană. În orice caz în România, mă refer la demonstrațiile care țin de aproape o lună, voința publică este clară și trebuie să exercităm presiuni și acasă, prin demonstrații, și în Europa, chiar prin Comisia ENVI’, a spus Tokes.

El s-a arătat decepționat că reprezentantul CE ‘a dat răspunsuri evazive ori nu a dat răspuns la întrebările eurodeputaților, care în unanimitate au criticat comportamentul CE și această situație antidemocratică prin care chiar și Comisia devine într-o oarecare măsură complice jocurilor politice de acasă și dă un sprijin indirect guvernului, care printr-un proiect de lege neconstituțional încearcă să determine parlamentul să dea undă verde deschiderii minelor de la Roșia Montană’.

Laszlo Tokes a comparat riscul unui accident ecologic la Roșia Montană cu tragediile de la Cernobâl și Fukushima și nu crede că a exagerat când a făcut această comparație. ‘Există o deosebire între efectul și mărimea catastrofei, modelul și pericolul este același în fiecare caz. Adică niciodată nu știi, dacă te folosești de metode neavenite, că nu va avea loc o astfel de catastrofă’, a explicat eurodeputatul.

Reprezentantul CE la dezbatere a afirmat că linia executivului comunitar este clară în acest dosar, fiind exprimată anterior și de comisarul european de mediu, Janez Potocnik.

‘Există o directivă, directiva privind gestionarea deșeurilor miniere, care a fost adoptată în codecizie, unde a fost aleasă o anumită abordare, care implică stabilirea unor cerințe foarte precise pentru a ne asigura că deșeurile miniere sunt gestionate în siguranță în UE. Asta a fost alegerea făcută de colegislatori, asta a implicat acceptarea mineritului de aur cu cianuri cu condiția ca toate aceste exigențe să fie respectate și tocmai acesta este motivul pentru care avem prevederi clare privind concentrația cianurilor. Pentru minele noi concentrația limită este deja în acest moment de 10 părți la un milion’, a spus oficialul CE.

El a subliniat că autorizarea activităților de minerit este în mâinile autorităților competente naționale și că executivul comunitar poate doar verifica dacă cerințele stabilite prin legislația UE sunt respectate. ‘Și asta este ceea ce facem. Am cerut informații de la autoritățile române. Proiectul nu a fost aprobat încă, dar adunăm deja informații pentru a verifica dacă cerințele din directiva privind gestionarea deșeurilor miniere sunt respectate. Nu am primit încă răspuns la această cerere de informații, așa că mă tem că în acest stadiu nu vă pot da o evaluare finală dacă proiectul respectă sau nu legislația UE’, a afirmat reprezentantul CE.

Eurodeputata PDL Oana Antonescu, membră a Comisiei ENVI, a subliniat că i se pare foarte corectă poziția CE. ‘Până la urmă ține de statul român, oricât de mult le-ar displăcea vecinilor, chiar dacă un eventual accident de mediu i-ar afecta și pe ei’, a afirmat ea vizavi de interesul arătat pentru dezbatere de eurodeputații unguri și români de origine maghiară, despre care bănuiește că au făcut demersurile pentru organizarea schimbului de opinii cu CE în comisia de specialitate a PE.

‘La nivel național, și pe asta s-a concentrat intervenția mea în Comisia ENVI, este inadmisibil să vedem cum este promovat un astfel de proiect printr-o lege. Este o lipsă de responsabilitate a guvernului care nu a fost în stare să-și asume un proiect, în măsura în care-l susțineau, în măsura în care guvernul considera că este oportun din punct de vedere al locurilor de muncă, al dezvoltării zonei’, a declarat Oana Antonescu.

Ea a precizat totuși că discuția este una care trebuie purtată foarte deschis. ‘Nu putem să expediem atât de ușor pe cât se face necesitatea de investiții și de schimbare a situației oamenilor din acea zonă. Trebuie să le dăm o șansă, asta este adevărat, dar nu cu încălcarea considerentelor ce țin de mediu, nu cu încălcarea îngrijorărilor ce țin de patrimoniul cultural. Firește, ceea ce găsesc eu inadmisibil, este că Ministerul Mediului nu a emis avizele de mediu. Cum poți trimite un astfel de proiect, când știi ce impact public are, ce subiect sensibil este pentru opinia publică, să-l trimiți în parlament, să încerci să-l strecori și să joci acest joc inadmisibil’, a spus eurodeputata PDL.

Întrebată de ce crede că eurodeputații români din grupurile S&D sau ALDE nu au venit la dezbatere, Oana Antonescu a spus că ‘n-au venit ca să evite probabil ridicolul de situație’, după ce în trecut au exprimat opinii tranșante împotriva proiectului de la Roșia Montană.

Dumitru Fornea, responsabil pentru departamentul relații informaționale al confederației Meridian, care a asistat la dezbatere, a afirmat că a fost surprins să constate că dezbaterea a fost mai mult una politică, decât una referitoare la tehnica de minerit prin cianurare.

‘Pentru noi a fost o surpriză să constatăm că de fapt s-a discutat foarte mult despre România și foarte puțin de procedura de cianurare. Tehnologia de cianurare este un procedeu aplicat în industria minieră la scară mondială, 90% dintre minele de aur din lume utilizează această tehnologie. De aceasta ne așteptam ca în această dezbatere să se insiste mai mult pe aspectele tehnice decât pe cele politice. Din păcate, se repetă situația din România și văd că cazul Roșia Montană se politizează și se îndreaptă împotriva unei tehnologii care este utilizată în întreaga lume. Mâine, dacă statul român dorește să facă el această mină la Roșia Montană, va trebui să utilizeze tehnologia de cianurare’, a spus Fornea.

El a precizat că luările de poziție ale eurodeputaților unguri și români de etnie maghiară sunt în contradicție cu opinia exprimată de specialiștii în domeniu din statul vecin. ‘Nu am putut să nu remarc pozițiile eurodeputaților unguri și maghiari din România. Este un pic ciudat. Eu am avut ocazia pe 23 septembrie să discut, în cadrul grupului de lucru pentru materii prime din CE, cu experți maghiari din cadrul agenției lor pentru resurse minerale care au spus că nu au nimic împotriva tehnologiei de cianurare. Pentru că și Ungaria, dacă va dori să-și folosească propriile resurse, puține dar care există totuși, va trebui să facă apel la această tehnologie’, a mai precizat reprezentantul Meridian.