Proiectul Ro-Net se va finaliza până la sfârşitul anului. Trebuie găsite soluţii şi pentru alte localităţi – şeful ANCOM
‘La momentul actual, prin Ro-Net, s-au finalizat proiecte în peste 100 de localităţi, din ce ştiu (…) Eu cred că proiectul Ro-Net se va finaliza până la sfârşitul acestui an. Dacă proiectul Ro-Net a început pe baza unui studiu realizat în anul 2012 privind definirea ‘zonelor albe’, între timp dintre aceste zone identificate la acel moment, o parte au fost acoperite cu reţele de către operatori, fără ajutorul statului. Practic, cererea a cerut dezvoltarea acestor reţele. În 2016 ne propunem să mai facem un inventar al zonelor albe din România, să-l actualizăm. Oricum, în prezent, avem postată pe site-ul nostru lista cu zonele albe, cu solicitarea către operatori ca în cazul în care se dezvoltă reţele într-una dintre aceste zone, să fim informaţi pentru ca localitatea respectivă să fie scoasă din listă’, a precizat Marinescu.
Preşedintele ANCOM a adăugat că, la ora actuală, se urmăreşte transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 61 prin care se vor simplifica relaţiile între operatori şi autorităţile locale şi, implicit, birocraţia va fi mai redusă.
‘Cred că prin transpunerea Directivei 61, care probabil că se va adopta într-o lună-două în procedură de urgenţă, se vor simplifica relaţiile între operatori şi autorităţile locale. După aprobarea legii vom merge, cum am făcut şi în 2012, la fiecare autoritate locală cu un extras din lege în care se scrie ce au de făcut. Părerea mea este că trebuie să existe o corelare legislativă, ceea ce face exact Directiva 61. La ora actuală, sunt anumite legi care împiedică dezvoltarea sau implementarea unor reţele pe păşuni, de exemplu, sau pe anumite tipuri de terenuri. Or, noi credem că dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice, atingerea fiecărei gospodării cu reţea prin care să se furnizeze servicii de bandă largă, poate stimula dezvoltarea economică. Sunt comparabile ca importanţă cu reţelele electrice şi, în contextul actual, ar trebui tratate la fel’, a explicat Cătălin Marinescu.
Potrivit lui Marinescu, ‘la ora actuală există trei proiecte care sunt complementare pentru dezvoltarea reţelelor, astfel încât în toate zonele unde nu se pot furniza servicii în bandă largă, să se poată realiza furnizarea’.
‘În afară de acest proiect Ro-Net, care este administrat de Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, există un proiect oarecum similar de dezvoltare de reţele locale, administrat de Ministerul Agriculturii. Pe de altă parte, în urma licitaţiei de spectru din 2012, cei care au obţinut acces în benzile de 800 MHz şi 900 MHz au obligaţia de a acoperi anumite localităţi cu servicii cel puţin la nivelul 3G. Termenul de implementare pentru acest demers se împlineşte în acest an. Pentru aceste proiecte complementare, toate localităţile incluse au fost extrase dintr-o singură listă şi nu există două proiecte care să acopere aceeaşi localitate. Până la finalul acestui an, o parte dintre proiecte se finalizează. În acest sens, trebuie să găsim soluţii şi pentru acoperirea celorlalte localităţi rămase. Există fonduri de la Uniunea Europeană pe exerciţiul financiar 2014-2020, fonduri care sunt alocate pentru acest scop. Vom încerca să stimulăm dezvoltarea de reţele şi ne gândim la câteva măsuri în acest sens. Este nevoie ca România să aibă disponibil un serviciu de bandă largă la fiecare gospodărie’, a spus şeful ANCOM.
Recent, premierul Dacian Cioloş a afirmat, la finalul unei întâlniri cu ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Marius Bostan, că programul Ro-Net s-a derulat cu unele disfuncţionalităţi, dar până la sfârşitul acestui an toate cele 750 de localităţi din mediul rural incluse în program vor avea acces la internet.
‘Am avut o întâlnire cu conducerea Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, am trecut în revistă priorităţile pe care şi le-a stabilit până la sfârşitul anului (…) Am discutat şi despre programul Ro-Net. E vorba despre internet la sate. Avem şi am avut bani în continuare, bani din fonduri europene. În exerciţiul financiar 2007-2013 au fost cheltuiţi foarte puţini. Au existat disfuncţionalităţi în anumite secţiuni. Este vorba despre 750 de localităţi care ar putea beneficia de internet la sate. Din ce s-a făcut până acum, avem 90 de proiecte care sunt în curs de finalizare şi ne fixăm ca obiectiv să finalizăm tot acest proces şi să reuşim să cablăm toate localităţile. S-au blocat aceste proiecte mai ales pe circuitul de avizare. Sunt autorităţi locale care au demarat zeci de avize pe acest proiect’, a afirmat prim-ministrul.
Demararea proiectului Ro-Net, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în valoare totală de 377,8 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă /FEDR/ de 252,28 milioane lei, a fost anunţată la jumătatea lunii ianuarie 2015, de către ministerul de resort.
Reţeaua de distribuţie ar urma să aibă o lungime de aproape 4.900 de kilometri şi ar fi trebuit să se finalizeze în decembrie 2015.
Cei doi operatori desemnaţi să implementeze proiectul până la 31 decembrie 2015, în urma licitaţiei organizate de MSI, sunt Telekom Communications şi Telekom Mobile.
La începutul lunii noiembrie 2014, Comisia Europeană a aprobat contribuţia financiară pentru proiectul Ro-Net, în valoare de aproximativ 85,6 milioane de euro, prin care 783 de localităţi identificate ca ‘zone albe’ vor beneficia de internet broadband.