​Proiectul strategiei energetice 2016-2030: Producţia de energie nucleară se va dubla, iar preţul final ar putea urca cu 50%

Un capitol important in strategie il ocupa cel referitor la preturi. Se remarca o crestere a pretului energiei electrice cu aproximativ 30% pentru consumatorii industriali, de la 67 euro/MWh in 2015 pana la 81 euro/MWh in 2020, 87 euro/MWh in 2025 si 90 euro/MWh in 2030 si cu 50% pentru consumatorii casnici, de la 127 euro/MWh in 2015 la 154 euro/MWh in 2020, 175 euro/MWh in 2025 si 195 euro/Mwh in 2030. Aceste majorari ar putea fi un efect al cresterii pretului angro cu energia electrica, pentru a recupera costurile de productie ￢ inclusiv costul anuitatilor de capital, ce fac posibila inlocuirea parcului de capacitati prin noi investitii, annunta Hotnews.ro.

De altfel, sunt prevazute cresteri importante ale pretului agro pana la nivelul anului 2050. Pretul angro este estimat sa creasca de la nivelul foarte scazut din prezent, de aproximativ 30 euro/MWh, la un nivel mediu intre 65 si 85 euro/MWh pentru perioada 2030-2050. Factorii determinanti pentru evolutia pretului sunt costurile de capital pentru tehnologiile de productie a energiei electrice, cu combustibilii, de modernizare si retehnologizare a infrastructurii de transport si distributie si cu certificatele de emisii de dioxid de carbon.

Potrivit proiectului, „cresterea veniturilor va compensa cresterea preturilor, astfel incat ponderea cheltuielilor cu energia electrica in bugetul gospodariilor va ramane la un nivel asemanator celui din prezent, desi consumul de energie electrica urmeaza sa creasca apreciabil”.

Proiectul estimeaza consumul brut de energie in 2030 la 394 TWh (crestere cu 4%), iar cererea de energie finala la 269 TWh (crestere cu 6%). Consumul resurselor energetice ca materie prima urmeaza sa creasca cu 35% (6 TWh), in timp ce consumul si pierderile aferente sectorului energetic vor scadea cu 4 TWh.
Energia nucleara, la putere. Reactoarele 3 si 4 pot fi viabile printr-un mecanism de garantare a veniturilor
Potrivit proiectului, pana in anul 2030, este de asteptat retragerea din functiune a circa 1800 MW pe baza de gaz natural si 2400 MW pe baza de carbune. Pe masura ce capacitatile vechi sunt retrase in rezerva sau dezafectate, sunt necesare noi capacitati in locul lor. Pe de alta parte, vorbeste de cresterea ponderii energiei nucleare in urma realizarii Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. In proiectul de strategie se precizeaza ca proiectul Unitatilor 3 si 4 poate fi viabil doar printr-un mecanism de garantare a veniturilor, ce reduce costurile finantarii. O astfel de forma de ajutor de stat ar putea fi similara cu cea aprobata de CE pentru Marea Britanie. Realizarea proiectului in forma prevazuta in prezent depinde de aprobarea mecanismului de sprijin de catre CE si de aranjamentul comercial cu investitorul strategic. Pretul final al energiei electrice pentru consumatorii casnici si industriali ar putea sa fie mai scazut sau mai ridicat, in functie de nivelul subventiei acordate prin intermediul mecanismului de sprijin, se mai arata in proiect.

„Pentru a-si pastra locul in mixul energiei electrice, grupurile pe baza de lignit ale CEO trebuie sa scada cat mai mult costul lignitului. Noi capacitati pe baza de lignit trebuie sa aiba parametri supra-critici, eficienta ridicata, flexibilitate in operare si emisii specifice de GES scazute. Grupurile existente raman necesare cel putin pana la finalizarea cu succes a lucrarilor de retehnologizare a Unitatii 1 de la Cernavoda”, potrivit proiectului.
Fara scheme de sprijin pentru energia regenerabila
In ceea ce priveste energia regenerabila, exista, in continuare, zone din Romania cu potential ridicat de exploatare. Dar, din perspectiva Romaniei, investitiile in energia regenerabila pot avea loc intr-un ritm mai lent in perioada 2020-2030, cat timp costurile aferente sunt inca relativ ridicate. Decalajul ar putea fi recuperat abia dupa anul 2030, atunci cand se preconizeaza ca tehnologiile vor deveni competitive fara scheme de sprijin.

Accesul in schema de sprijin actuala pe baza de certificate verzi se inchide la 31 decembrie 2016, astfel incat sunt improbabile investitii noi in capacitati eoliene, fotovoltaice, microhidrocentrale sau pe baza de biomasa, in perioada 2017-2020, cu exceptia celor care primesc co-finantare din fonduri structurale europene, se mai arata in proiectul de strategie.