Promisiuni verzi, realități gri. Noile reglementări ESMA pentru evitarea dezinformării ecologice

În 2023, instituția care reglementează piața de capital europeană, a definit fenomenul ”greenwashing” ca fiind „o practică în care declarațiile, acțiunile sau comunicările legate de sustenabilitate nu reflectă în mod clar și corect profilul de sustenabilitate al unei entități, unui produs financiar sau al serviciilor financiare. Această practică poate induce în eroare consumatorii, investitorii sau alți participanți la piață.”

Pe lângă definiția ESMA, există o serie de alți termeni folosiți pentru a descrie diferite forme de dezinformare ecologică: greenshifting – transferarea vinei pentru problemele de sustenabilitate către consumatori; greenhushing – păstrarea tăcerii cu privire la obiectivele și progresele companiei în materie de sustenabilitate; greencrowding – înțelegeri neoficiale cu companii din domeniu pentru a adopta activități sustenabile la cel mai redus nivel al standardelor; greenlighting – utilizarea inițiativelor de sustenabilitate, indiferent de impactul pe care îl au, pentru a distrage atenția de la activitățile dăunătoare; impactwashing – supraestimarea impactului pozitiv al unui portofoliu.

În ciuda faptului că există o definiție general acceptată a dezinformării ecologice în UE, există încă o stare de confuzie pe diferite piețe. Absența unor reguli de raportare și audit unitare face ca administratorii de fonduri să înțeleagă cu greu obligațiile de conformitate pe care le au și să îi determine să facă, din neatenție, afirmații exagerate sau înșelătoare cu privire la sustenabilitate. Ca urmare, utilizarea nefondată a termenilor legați de sustenabilitate poate induce în eroare investitorii interesați de plasarea propriilor bani în active sustenabile.

„Obiectivul orientărilor este de a garanta că investitorii sunt protejați împotriva afirmațiilor nefondate sau exagerate privind sustenabilitatea în denumirile fondurilor și de a oferi administratorilor acestora criterii clare și măsurabile pentru a-și evalua capacitatea de a utiliza termeni ESG sau legați de sustenabilitate în denumirile fondurilor”, precizează ESMA.

În perioada următoare, raportul va fi tradus în toate limbile Uniunii Europene și va fi ulterior publicat pe site-ul ESMA. Administratorii fondurilor existente au la dispoziție aproximativ nouă luni pentru a se conforma, în timp ce fondurile noi vor trebui să se supună noilor reglementări încă de la început.

Conform acestor noi îndrumări, un fond care are în denumire orice cuvânt legat de factorii de mediu, sociali sau de guvernanță, trebuie să aibă cel puțin 80% din active care îndeplinesc obiectivele ESG în conformitate cu elementele obligatorii ale strategiei de investiții declarate.

De asemenea, dacă un fond are cuvântul „sustenabil” sau orice alt termen derivat din acesta în denumirea sa, ar trebui ca minimum jumătate din activele care îndeplinesc obiectivele ESG să fie considerate investiții sustenabile așa cum sunt definite la articolul 2 alineatul (17) din Regulamentul (UE) 2019/2088 (SFDR).

Utilizarea cuvântului „impact” sau „investiții de impact” sau orice alt termen legat de impact ar trebui să fie utilizate numai de fondurile care îndeplinesc pragurile cantitative de mai sus și, în plus, ale căror investiții sunt realizate cu intenția de a genera impact pozitiv social sau de mediu, alături de rentabilitatea financiară.

Există nenumărate semne de dezinformare ecologică sau practici înșelătoare asociate la care investitorii trebuie să fie atenți. Una dintre cele mai răspândite modalități prin care companiile își exagerează progresul și acreditările în materie de sustenabilitate este stabilirea unor ținte de reducere a emisiilor de carbon pe termen lung, foarte ambițioase, dar apoi nu reușesc să ia măsuri sau să facă schimbările necesare pentru a îndeplini aceste angajamente.

Alți indicatori importanți ai dezinformării ecologice includ lipsa de transparență, afirmații vagi sau exagerate, diversiuni, branding înșelător sau certificări false.

Datele credibile și evaluările ESG sunt instrumente de încredere pentru a îmbunătăți procesele de due diligence, pentru verificarea afirmațiilor privind sustenabilitatea, și pentru a lua decizii de investiții mai informate, reducând astfel riscul de a deveni victimă a afirmațiilor ESG înșelătoare.
Uniunea Europeană a început, încă din anul 2021, să definească aceste noi reguli pentru a impune o mai mare transparență pentru fondurile de investiții, care sunt obligate să furnizeze informații detaliate despre conformarea cu criteriile de mediu, sociale și de guvernanță a activelor pe care le dețin în portofoliu. Astfel, instrumentele de investiții sunt clasificate ca sustenabile și nesustenabile, iar orice administrator de active care dorește să își promoveze fondul ca fiind ”sustenabil” este supus unor cerințe stricte de raportare. Investiția sustenabilă (sau durabilă) înseamnă o investiție într-o activitate economică care contribuie la un obiectiv de mediu sau social și companiile în care s-a investit urmează bune practici de guvernanță. De asemenea, fondurile trebuie să clasifice instrumentele de investiții în trei categorii recunoscute ca verde închis, verde deschis și nesustenabile, în funcție de impactul climatic și social al acestora. Ca parte a celei de-a doua etape, fondurile trebuie să raporteze detalii cu privire la amprenta de carbon, investițiile în companii active în sectoarele combustibililor fosili și expunerea la arme controversate, cum ar fi bombele cu dispersie.

În ultimii ani, interesul investitorilor de a plasa bani în fonduri de investiții cu portofolii care înglobează criteriile factorilor ESG (mediu, social și de guvernanță) a crescut considerabil și se așteaptă să continue să crească în continuare, în 2025 estimându-se că valoarea acestora o va depăși pe cea a fondurilor non-ESG.

Presiunea competiției în piața fondurilor îi determină pe administratori să includă terminologie legată de cei trei factori în denumirea fondurilor lor ca instrument de marketing, pentru a atrage atenția investitorilor. Odată ce ESG a devenit un termen la modă în investiții, chiar și cei mai sceptici dintre administratorii de fonduri au preluat acest concept, fiind dovedit anterior că fondurile bazate pe investiții sustenabile au performat mai bine decât cele clasice. Pe lângă lansarea de noi fonduri, cele deja existente au fost recatalogate drept sustenabile. Managerii fondurilor de investiții și-au intensificat, de asemenea, angajarea de personal specializat pentru a se concentra pe aspectele ESG și de sustenabilitate.

Până acum, Uniunea Europeană are cel mai avansat mediu de reglementare, cu Planul său de acțiune pentru finanțare durabilă, adoptat în 2018. Cele mai importante reglementări sunt: Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (SFDR), Taxonomia UE pentru activități durabile și Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD).

Pe măsură ce considerentele ESG devin parte integrantă în strategiile de investiții, industria are nevoie de transparență și integritate, condiții fundamentale pentru încrederea investitorilor și viabilitatea pe termen lung a inițiativelor ESG. Investitorii și administratorii de fonduri deopotrivă trebuie să adopte o atitudine vigilentă, înarmați cu instrumentele și cunoștințele necesare pentru a discerne între sustenabilitatea adevărată și afirmațiile superficiale.

Noile reglementări ale ESMA sunt un pas important în combaterea dezinformării ecologice („greenwashing”) din domeniul investițiilor. Aceste reguli vor oferi investitorilor o mai mare claritate cu privire la cât de sustenabile sunt cu adevărat fondurile de investiții și îi vor ajuta să ia decizii de investiții mai informate. De asemenea, vor încuraja companiile să își îmbunătățească practicile ESG, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra mediului. Pe măsură ce piața fondurilor de investiții funcționale devine mai transparentă și mai credibilă, investitorii vor avea mai multe opțiuni pentru a-și plasa banii în alinierea cu valorile lor și cu un viitor mai sustenabil.

Laurențiu Stan este consultant financiar. De la începutul acestui an, este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de către The Exit Planning Institute (SUA). Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale importante din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA™, de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA™, Recognised European Valuer – REV®, de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.