Proprietarii de apartamente țin de prețuri. Cât vor să dea cumpărătorii

În Bucureşti, de exemplu, majoritatea cumpărătorilor (67,7%) sunt interesaţi de achiziţia unui apartament cu un preţ maxim de 60.000 de euro, în timp ce mai bine de 70% din ofertă depăşeşte această limită de preţ. Situaţia se reproduce în toate oraşele analizate, cu observaţia că în provincie, intervalul de preţ care atrage cea mai mare parte din cerere este situat la 40.000 de euro.

Bucureşti

73% din oferta de apartamente din Capitală, în acest început de an, este reprezentată de segmentul vechi. Deşi 43% din căutări se îndreaptă spre unităţi cu două camere, în comparaţie cu 32,9% cât reprezintă cererea pentru trei camere, în ceea ce priveşte oferta, lucrurile stau invers: numărul apartamentelor cu trei camere reprezentând aproape 39% din ofertă, depăşindu-l pe cel al unităţilor cu două camere.

Raportându-ne la preţ, diferenţele se adâncesc. Cererea este distribuită în felul următor: 27,4% din căutări vizează apartamente cu un preţ cuprins între 20.000 şi 40.000 de euro, 40.3% se îndreaptă spre intervalul cuprins între 40.000 şi 60.000 euro, 15,7% din cumpărători iau în considerare achiziţia unui apartament cu un preţ situat în intervalul 60.000-80.000 euro, respectiv 16,6% urmăresc apartamente al căror preţ depăşeşte 80.000 de euro. Vânzătorii însă par să nu fie deloc pe aceeaşi lungime de undă: astfel încât doar 6% din ofertă se situează sub 40.000 de euro, 21,5% din apartamentele scoase la vânzare au un preţ cuprins între 40.000 şi 60.000 de euro, 27,2% se încadrează în intervalul 60.000-80.000 euro, iar 45,3% din apartamentele scoase la vânzare afişează un preţ mai mare de 80.000 euro.

“Atâta timp cât între vânzătorul unei locuinţe şi cumpărător nu există contact vizual, perspectivele lor fiind diametral opuse, primul privind ţintit în sus, iar cel din urmă uitându-se doar în jos, criza de pe segmentul rezidenţial va persista. Există în continuare un decalaj important între cerere şi ofertă pe piaţa rezidenţială, decalaj ce poate fi redus doar prin eforturi susţinute în vederea dezvoltării de mijloace şi instrumente al căror scop este creşterea gradului de transparenţă”, arată Adrian Erimescu, directorul general al portalului imobiliare.ro.

Braşov

În Braşov, unităţile vechi reprezintă 88,6% din oferta de apartamente.

47,7% din căutări se îndreaptă spre unităţi cu două camere, iar 31,1% din cumpărători îşi îndreaptă atenţia spre apartamentele cu trei camere, în timp ce interesul pentru garsoniere şi unităţi cu patru camere este aproximativ egal, în jur de 10-11%. În ceea ce priveşte oferta, procente sunt uşor diferite: doar 38% din totalul apartamentelor de pe piaţă fiind unităţi cu două camere.

Diferenţele dintre cerere şi ofertă se accentuează dacă luăm în considerare preţul. Astfel, cererea este distribuită în felul următor: 58% din căutări vizează apartamente cu un preţ cuprins între 20.000 şi 40.000 de euro, 31,2% se îndreaptă spre intervalul cuprins între 40.000 şi 60.000 euro, iar 10,8% urmăresc apartamente al căror preţ depăşeşte 60.000 de euro. Iată însă cum răspunde oferta: doar 21,7% din apartamentele scoase la vânzare au un preţ mai mic sau egal cu 40.000 de euro, 39,6% din apartamentele scoase la vânzare au un preţ cuprins între 40.000 şi 60.000 de euro, iar 38,7% din apartamentele scoase la vânzare afişează un preţ mai mare de 60.000 euro.

Cluj-Napoca

Ponderea unităţilor noi în oferta de apartamente din Cluj-Napoca depăşeşte 40%, situându-se astfel peste media pe ţară şi explicând, în mare parte, de ce în acest oraş preţurile practicate pe segmentul segmentul nou continuă să fie în multe cazuri situate sub cele de pe segmentul vechi.

Deşi distribuţia cererii din piaţa rezidenţială clujeană, din punct de vedere al numărului de camere, corespunde în mare măsură cu cea a ofertei, procentului de 43% din căutări care se îndreaptă spre unităţi cu două camere, răspunzându-i 41,2% din ofertă, decalajul dintre cumpărători şi vânzători se adânceşte atunci când vorbim de preţ.

Astfel, din punct de vedere al preţului, cererea de apartamente este distribuită în felul următor: 50,3% din cumpărători vizează apartamente cu un preţ maxim de 40.000 de euro, 31,3% se îndreaptă spre intervalul cuprins între 40.000 şi 60.000 euro, în vreme ce doar 18,4 % din cumpărători iau în considerare achiziţia unui apartament cu un preţ mai mare de 60.000 euro. Totuşi, doar 19,3% din apartamentele scoase la vânzare în Cluj au un preţ de cel mult 40.000 de euro majoritatea fiind garsoniere şi nu apartamente cu două camere cum şi-ar dori cumpărătorii, 39,8% din apartamentele au un preţ cuprins între 40.000 şi 60.000 de euro, iar 40,9% din unităţile scoase la vânzare afişează un preţ mai mare de 60.000 euro.

Constanţa

Unităţile vechi domină şi piaţa rezidenţială din Constanţa, reprezentând 83,9% din ofertă.

La fel ca în Cluj-Napoca, distribuţia cererii din piaţa rezidenţială, din punct de vedere al numărului de camere, corespunde în mare măsură cu cea a ofertei, diferenţa constând însă în faptul că aici cererea de unităţi cu trei camere depăşeşte oferta (39,7% din cumpărători caută unităţi cu trei camere, acestora răspunzându-le doar 34% din ofertă), particularitate a pieţei constănţene.

Totuşi, din punct de vedere al preţului, ecartul dintre cerere şi ofertă persistă. Astfel, cererea de apartamente este distribuită în felul următor: 41% din cumpărători vizează apartamente cu un preţ maxim de 40.000 de euro, 33,6% se îndreaptă spre unităţile cu un preţ cuprins între 40.000 şi 60.000 euro, în vreme ce 25,4 % din cumpărători iau în considerare achiziţia unui apartament cu un preţ mai mare de 60.000 euro. Pe de altă parte, doar 22,7% din apartamentele scoase la vânzare în Constanţa afişează un preţ mai mic sau egal cu 40.000 de euro, 39,9% din apartamentele au un preţ cuprins între 40.000 şi 60.000 de euro, iar în 37,4% din cazuri, preţul solicitat depăşeşte suma de 60.000 euro.

Iaşi

În Iaşi, 83,5% din oferta de apartamente este reprezentată de unităţile vechi. 47,3% din căutări se îndreaptă spre unităţi cu două camere, iar 29,8% din cumpărători îşi îndreaptă atenţia spre apartamentele cu trei camere, în timp ce interesul pentru garsoniere este mult mai ridicat decât în alte oraşe, 17% din căutări vizând astfel de proprietăţi. În ceea ce priveşte oferta, procente sunt diferite: oferta de apartamente cu două şi trei camere e aproape egală: 39% vs. 37%.

Luând în considerare preţul, diferenţele dintre cerere şi ofertă sunt în continuare importante. Astfel, cererea este distribuită în felul următor: 70,3% din căutări vizează apartamente cu un preţ cuprins între 20.000 şi 40.000 de euro, 23,2% se îndreaptă spre intervalul de preţ cuprins între 40.000 şi 60.000 euro, iar 6,5% din cumpărători urmăresc apartamente al căror preţ depăşeşte 60.000 de euro. Vânzătorii au însă o perspectivă diferită: doar puţin peste 30% din apartamentele scoase la vânzare au un preţ mai mic sau egal cu 40.000 de euro, 43,3% din apartamentele scoase la vânzare au un preţ cuprins între 40.000 şi 60.000 de euro, iar 25,5% din ofertă afişează un preţ mai mare de 60.000 euro.

Timişoara

În Timişoara, 74% din oferta de apartamente este reprezentată de segmentul vechi. Dacă în ceea ce priveşte distribuţia pe număr de camere a cererii şi a ofertei nu se observă decalaje la fel de mari ca în celelalte oraşe, constatându-se diferenţe semnificative doar în cazul garsonierelor şi al unităţilor cu patru camere, din punct de vedere al preţului, lucrurile se prezintă diferit. 45,3% din cumpărători vizează apartamente al căror preţ maxim să nu depăşească 40.000 de euro, în condiţiile în care doar 10,5% din ofertă răspunde acestei aşteptări. Mai mult, 40,5% din apartamentele scoase la vânzare afişează un preţ mai mare de 60.000 de euro, în timp ce doar 17,4% din căutările realizate vizează astfel de apartamente.