Proprietarul Cathedral Plaza nu e parte în procesul din Târgovişte. Decizia nu produce efecte
Potrivit unui comunicat remis de Ţuca Zbârcea & Asociaţii (TZA), avocaţii Millennium Building Development, proprietarul Cathedral Plaza, decizia pronunţată de instanţa din Târgovişte nu are niciun impact asupra dreptului de proprietate pentru că dezvoltatorul nu a fost citat şi nu a fost parte în acest proces.
Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (ARCB) a anunţat luni că prin decizia din 23 ianuarie dată de Curtea de Apel Ploieşti s-a dispus definitiv şi irevocabil demolarea turnului Cathedral Plaza şi readucerea terenului pe care a fost edificată această construcţie la destinaţia iniţială, aceea de parc.
„Hotărârea instanţei din Târgovişte nu dispune nicidecum demolarea Cathedral Plaza, ci obligă Municipiul la emiterea unui act prin care să iniţieze o procedură de desfiinţare. Astfel de acte au mai fost emise în trecut, nelegalitatea lor fiind evidentă raportat la necompetenţa Primarului General de a emite astfel de acte”, se arată în comunicatul TZA.
Avocaţii susţin că situaţia juridică a clădirii rămâne neschimbată, Millennium Building Development deţinând toate avizele şi autorizaţiile necesare, fapt ce nu permite iniţierea unor acţiuni de demolare.
„Mai mult, decizia pronunţată la Târgovişte nu va putea produce efecte în condiţiile în care proprietarul clădirii Cathedral Plaza nu a luat parte la judecată (…) principiul relativităţii nu permite ca efectele unei hotărâri să se producă asupra unor entităţi care nu au luat parte la judecată şi nu s-au putut apăra – aşa fiind, hotărârea nu este opozabilă proprietarului clădirii”, a declarat avocatul Robert Roşu de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii, apărătorul Millennium Building Development.
Acesta a amintit că practica Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat constant instanţele naţionale care au dispus măsuri cu privire la un bun fără citarea în instanţă a proprietarului bunului, şi deci o astfel de hotărâre ar reprezenta o vătămare gravă a dreptului la apărare al Millennium Building Development, în calitate de proprietar.
„Reprezentanţii Millennium Building Development reamintesc că toate cererile de demolare a Cathedral Plaza au fost respinse până în prezent de către instanţele de judecată. Millennium Building Development rămâne deschisă unui dialog transparent, respingând orice tentative de inducere în eroare a presei şi opiniei publice”, se mai spune în comunicat.
În 28 iunie 2012, Tribunalul Dâmboviţa a decis: „Admite cererea formulată de reclamanţii Bor Iuliana, Dudac Mihaela şi Arhiescopia Romano-Catolică Bucureşti, pârât fiind primarul municipiului Bucureşti şi în consecinţă: Obligă pe pârât să emită decizia privind desfiinţarea construcţiei – imobil de birouri Cathedral Plaza, situat în Bucureşti, str. General Berthelot nr.11 – 15, sector 1 şi respectiv str. Luterană, nr.15 şi 15A, sector 1 – realizată fără autorizaţie de construire legală, autorizaţie emisă la solicitarea SC Millennium Building Development SRL Bucuresti, de Primăria sectorului 1 Bucureşti. Dispune obligarea pârâtului la luarea tuturor măsurilor administrative de aducere a terenului în situaţia anterioară emiterii autorizaţiei în vederea refacerii cadrului natural din zona de protecţie a Catedralei Sf. Iosif”.
Proiectul legat de construirea Cathedral Plaza, care aparţine Millennium Building Development, a început în 1998, construcţia fiind finalizată în 2011, iar dezvoltatorul a anunţat că investiţia s-a ridicat la 60 de milioane de euro.
În 5 iulie 2012, Arhiepiscopia a solicitat Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti ca dezvoltatorul proiectului Cathedral Plaza să demoleze clădirea, acţiune ce are termen de judecată stabilit pentru 31 ianuarie 2013.
Arhiepicopia Romano-Catolică afirmă că în motivarea sentinţei Tribunalului Dâmboviţa se arată că „decizia de desfiinţare a construcţiei reprezintă o măsură de legalitate, de aplicare a principiului ceea ce este nul, nu produce efecte”.
Millennium Building Development a înaintat la începutul acestui an o plângere şi o solicitare de soluţionare în procedură de urgenţă la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. În plangere se reclamă faptul că deciziile Curţii de Apel Suceava, care au avut ca efect anularea autorizaţiei de construcţie a Cathedral Plaza, violează Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care protejează proprietatea privată şi consfinţeşte dreptul la un proces echitabil.
Arhiepiscopia Română-Catolică Bucureşti (ARCB) informa, în 4 martie 2012, printr-un comunicat, faptul că s-a emis o a 15-a decizie judecătorească defavorabilă construcţiei Cathedral Plaza din Bucureşti, „prevestind iminenţa desfiinţării proiectului ilegal”.
„Curtea de Apel Iaşi, prin decizia numărul 405 din 2 martie 2012, confirmă ilegalitatea construcţiei auto-intitulate Cathedral Plaza, stabilind că rediscutarea valabilităţii autorizaţiei de construire nu mai poate avea loc, litigiul fiind fără obiect, iar desfiinţarea autorizaţiei irevocabilă. Decizia Curţii de Apel Iaşi confirmă în fapt decizia 1989/2010 a Curţii de Apel Suceava prin care a fost modificată decizia 1025/2009 a Curţii de Apel Ploieşti. Întrucât decizia Curţii de Apel Ploieşti a fost modificată şi autorizaţia de construire a fost anulată irevocabil, niciun alt litigiu cu privire la această soluţie nu mai poate fi judecat, o astfel de cerere nemaiavând obiect”, preciza atunci, într-un comunicat al ARCB, Francisc Doboş.
Decizia Curţii de Apel (CA) Iaşi a confirmat totodată şi soluţia Curţii de Apel Alba Iulia din 19 ianuarie 2011, care stabilea că rediscutarea valabilităţii autorizaţiei de construire nu mai poate avea loc, litigiul fiind fără obiect.
În 11 iulie 2011, Curtea de Apel Suceava a respins cererea de revizuire a procesului dintre Millennium Building Development (dezvoltatorul proiectului Cathedral Plaza) şi Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti. Iniţial, Tribunalul Dâmboviţa sistase construcţia Cathedral Plaza pe motiv că „lipseau autorizaţiile legale”, decizie care a fost contestată la Curtea de Apel Ploieşti, care a hotărât irevocabil în favoarea continuării construcţiei.
Episcopia Romano-Catolică a formulat o cerere de revizuire în care a adus o serie de argumente împotriva proiectului, acţiunea fiind admisă şi rămânând irevocabilă.
„Dezvoltatorul Cathedral Plaza denunţă faptul că decizia Curţii de Apel Suceava a fost nedreaptă deoarece a revizuit o decizie definitivă şi irevocabilă invocând normele dreptului comunitar, care însă nu pot fi aplicate retroactiv, având în vedere că România nu era membru al UE la momentul obţinerii autorizaţiei de construcţie”, informa Millennium Building Development.
Dezvoltatorul preciza că autorizaţia de construcţie pentru Cathedral Plaza a fost emisă în februarie 2006, de către Primăria sectorului 1, iar România a aderat la UE în ianuarie 2007.
„Considerăm că sistemul juridic românesc este inconsecvent şi neprofesionist, prin urmare ne vom adresa instanţelor internaţionale. Avem de-a face cu un atac la dreptul de proprietate al unui investitor. Suntem surprinşi că Monseniorul Robu, în loc să propovăduiască adevărul, are o atitudine distructivă şi rău-intenţionată. De asemenea, suntem şocaţi că Monseniorul Robu îşi instigă acum enoriaşii la violenţă, chemându-i să demonteze Cathedral Plaza, uitând că, iniţial, şi-a dat în scris acordul pentru ridicarea clădirii de 19 etaje, în forma în care este ea acum. De ce, în 19.11.1999, când a semnat acest document, monseniorul nu şi-a consultat enoriaşii, pe care ulterior i-a instigat împotriva proiectului?”, spuneau reprezentanţii Millennium Building Development.
Dezvoltatorul Cathedral Plaza preciza că, deşi iniţial, proiectul prevedea construirea unei clădiri cu înălţimea de 17 metri, acesta a fost modificat la sugestia Monseniorului Robu, care a preferat o dezvoltare pe verticală şi a cerut, în plus, acces pentru enoriaşii săi la piaţa publică din faţa Cathedral Plaza. Astfel, s-a ajuns la o clădire de 75 de metri înălţime (19 etaje), aceasta fiind forma în care se regăseşte în prezent.
„Subliniem că această clădire a fost deja intabulată şi a intrat în circuitul civil, iar decizia Curţii de Apel Suceava este cu atât mai surprinzătoare cu cât are ca obiect o clădire care era deja finalizată”, mai spunea dezvoltatorul proiectului.