Propunere de la Guvern către FMI: Contract colectiv de muncă negociat obligatoriu anual la salarii
Propunerile modifică forma actuală a Codului de Dialog Social şi au fost primite din partea mai multor organizaţii sindicale şi patronale de către Guvern, care le-a transmis spre aprobare Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
Agenţia MEDIAFAX a anunţat anterior că Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă, posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare. Astfel, contractul colectiv de muncă va fi încheiat pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 48 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului pe o durată cel mult egală cu durata iniţială.
Pe lista propunerilor transmisă către FMI şi obţinută de MEDIAFAX se regăseşte şi un articol care stabileşte că anual, în mod obligatoriu, vor fi iniţiate negocieri colective având ca obiect cel puţin salariile, timpul şi programul de lucru, condiţiile de muncă şi formarea profesională.
Negocierea colectivă va avea loc cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării contractelor colective de muncă încheiate pe minimum un an sau cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă, în cazul în care acestea sunt încheiate pe mai mult de un an.
Pentru funcţionarii publici, funcţionarii publici cu statut special şi ceilalţi angajaţi din sectorul bugetar, negocierile purtate în vederea încheierii acordurilor colective de muncă sau contractelor colective de muncă vor începe cu cel puţin 60 de zile înainte de fundamentarea proiectelor de buget pentru anul următor, la nivelul fiecărui ordonator de credite, şi vor fi finalizate în cel mult 30 de zile după aprobarea bugetului.
Contractele colective de muncă/acordurile colective vor cuprinde şi clauze referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale şi patronale, respectiv a reprezentanţilor angajaţilor, care pot fi negociate la un nivel superior faţă de prevederile legale care privesc această protecţie.
Dacă angajatorul refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, angajaţii vor avea dreptul să declanşeze conflictul colectiv.
Comparativ cu legislaţia actuală care stabileşte că, pe toată durata participării la grevă, contractul individual de muncă al angajatului se suspendă de drept şi în perioada suspendării se menţin doar drepturile de asigurări de sănătate, propunerea transmisă FMI prevede că, pe toată durata participării la grevă, contractul individual de muncă se suspendă, dar că în perioada suspendării se menţin drepturile care decurg din acest contract, cu excepţia drepturilor de natură salarială „cu privire la care părţile pot conveni modalităţi de acordare/recuperare ulterior încheierii conflictului”.
O altă propunere este ca pentru spaţiile din imobilele aflate în domeniul public sau privat al statului în care îşi desfăşoară activitatea confederaţii sindicale sau patronale să fie încheiate contracte de comodat pe durata existenţei organizaţiilor, iar acestea să primească în concesiune terenuri din proprietatea statului pentru construirea de sedii proprii. În acelaşi timp, bunurile şi serviciile care fac obiectul activităţii sindicale sau patronale sunt scutite de TVA