‘Mai multe dispoziţii-cheie ale propunerii de reglementare, cum sunt controlul jurisdicţional al anchetelor şi urmăririlor, admisibilitatea dovezilor şi regulile de prescriere sunt lacunare şi trebuie să facă obiectul unor eforturi aprofundate’, au notat într-un comunicat parlamentarii reuniţi la Paris din Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Austria, România, Lituania, Grecia, Croaţia şi Italia.
Legislatorii apreciază că acest parchet ar trebui să fie unul colegial, format din ‘membri naţionali proveniţi din sistemele lor judiciare’ şi să dispună ‘nu de o competenţă exclusivă, ci de o competenţă comună cu autorităţile judiciare ale statelor membre’.
În octombrie 2013, 14 foruri legislative din 11 ţări au prezentat un ‘cartonaş galben’ care a contestat propunerea Comisiei Europene privind Parchetul european antifraudă, în numele principiului subsidiarităţii, potrivit căruia UE nu trebuie să intervină mai mult decât este necesar. Obligată de tratatul de la Lisabona să-şi revizuiască propunerea, Comisia a decis în cele din urmă să nu o modifice, apreciind că aceasta respectă principiul subsidiarităţii.