„Se pregăteşte debarcarea lui Victor Cionga. Se pare că în şase luni a reuşit să-i deranjeze pe mulţi cu propunerile lui de restructurare a grupului BVB. Consiliului de Administraţie va lua o decizie joi, când se va discuta evaluarea activităţii sale la şase luni”, au declarat sursele citate.
Cionga a preluat conducerea executivă a Bursei de Valori Bucureşti în luna septembrie a anului trecut, la două luni după ce a fost numit director general de către Consiliul de Administraţie.
Unul dintre obiectivele declarate ale lui Cionga este restructurarea internă atât a companiei Bursa de Valori Bucureşti, cât și la nivelul grupului BVB, în care se mai regăsesc Depozitarul Central, Casa de Compensare Bucureşti, Fondul de Compensare a Investitorilor şi Institutul de Guvernanţă Corporativă.
Astfel, în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru acest an al BVB sunt prevăzute costuri de 816.000 de lei pentru reorganizarea internă, inclusiv prin reducerea numărului de angajați „la un nivel optim, cu scopul eficientizării operațiunilor derulate de companie”.
Reorganizarea ar presupune şi comasarea unor departamente din companiile din grupul BVB şi, implicit, scăderea numărului de angajaţi si a costurilor. Printre departamente vizate ar fi cele de juridic, administrativ şi contabilitate. Totodată, este vizată şi implementarea rapidă de către un specialist de resurse umane a unui plan de evaluare și motivare a personalului BVB, în funcție de performanțele obținute.
Alte surse din piaţa de capital au declarat pentru MEDIAFAX că posibila revocare a lui Cionga ar fi un prim pas pentru o viitoare schimbare a Consiliului de Administraţie, având în vedere că o parte dintre acţionari vor încerca să propună alegerea de noi administratori în AGA de bilanţ convocată pentru finele lunii aprilie.
„Consiliul de Administraţie este dezbinat. Este posibil să zboare la AGEA (din 24 aprilie – n.r.), având în vedere că şi-a cam pierdut din susţinerea acţionarilor, dacă ne uităm la cvorumul care a fost la ultima AGA (în care trebuia votată schimbarea politicii de comisioane – n.r.)”, au mai spus sursele.
În urmă cu două săptămâni, adunarea generală extraordinară a acţionarilor nu s-a întrunit din lipsă de cvorum, pentru modificarea politicii tarifare a BVB, care prevedea scăderea comisioanelor variabile din valoarea tranzacţiilor şi introducerea unui tarif fix lunar de 3.500 lei. Atunci au fost prezenţi acţionari care deţineau 40,15% din titluri, iar cvorumul minim este de 50% la a doua convocare.
Modificarea politicii de tarifare a determinat controverse atât între membrii Consiliului de Administraţie al Bursei, cât şi între firmele de brokeraj. Brokerii mici au susţinut că noua modalitate de tarifare le va creşte costurile şi, într-un final, vor fi nevoiţi să iasă din piaţă, în timp ce firmele mari de brokeraj au susţinut această propunere, având în vedere că pentru ele cheltuielile urmau să scadă.
Asociaţia Brokerilor, al cărei preşedinte este Dan Paul, actual vicepreşedinte al BVB, a anunţat că se va opune schimbării politicii de tarifare încă dinainte de AGA.
Deşi AGA pentru modificarea comisioanelor nu s-a întrunit în 13/14 martie, Consiliul de Administraţie al BVB a pus din nou propunerea pe ordinea de zi a unei noi adunări generale, convocată pentru 24/25 aprilie.
Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti a fost ales la începutul anului trecut, iar din cei nouă membri, şase fac parte din „grupul băncilor”, care l-a susţinut pe Lucian Anghel pentru funcţia de preşedinte CA.
„Grupul băncilor” este reprezentat în CA şi de Valerian Ionescu (BCR), Adrian Lupşan (director general adjunct la Intercapital Invest), Narcisa Oprea (avocat la Schoenherr şi Asociaţii), Schroll Matjaz (reprezentant al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea) şi Robert Cosmin Pană (din partea firmei de brokeraj Swiss Capital şi fost angajat al BVB şi al Depozitarului Central).
Ceilalţi trei membri sunt fostul preşedinte CA Stere Farmache, Dan Paul şi Octavian Molnar (IFB Finwest).
Cei mai mari acţionari ai BVB sunt fonduri de investiţii străine, printre care fonduri Erste şi fonduri Franklin Templeton, care deţin câte 5% din acţiuni. Totodată, o prezenţă vizibilă sunt SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3) şi SIF Oltenia (SIF5), care deţin tot câte 5% din titluri, iar SIF Muntenia (SIF4) are 3,64%.