Chiriţoiu: Preluarea în reţea a energiei generate de micii producători nu este ajutor de stat şi poate fi aplicată rapid

„Consiliului Concurenţei sprijină şi facilitează aplicarea cat mai rapidă a prevederilor legii privind vânzarea energiei produse de prosumeri (sau prosumatori, cum sunt numiţi consumatorii de energie care sunt şi mici producători, în acelaşi timp – n.r.)”, a afirmat el.

Citeşte şi Panouri solare acasă: ce trebuie să cumpăraţi, de ce acte aveţi nevoie, cât costă şi cât câştigaţi

Românii care îşi pun panouri fotovoltaice primesc 20.000 de lei de la stat. A apărut Ghidul de Finanţare. Ce aveţi de făcut

Românii cu panouri fotovoltaice acasă, în sfărşit legalizaţi. Câţi bani primesc prosumatorii şi ce trebuie să mai ştie

Ghidul de finanţare pentru montarea panourilor fotovoltaice

Chiriţoiu a explicat că, la ora actuală, la nivel european, nu s-a conturat un cadru omogen şi unitar care să reglementeze regimul juridic al prosumerilor, astfel că mai multe state membre, precum Franţa, Germania, Danemarca sau Croaţia, au solicitat şi au obţinut aprobarea Comisiei Europe pentru diversele scheme de sprijin menite să încurajeze producţia de energie din surse regenerabile de către micii producători, persoane fizice sau juridice.

„În cazul României, considerăm că legea aprobată de Parlament, care prevede vânzarea energiei produse de prosumeri la preţul mediu ponderat de pe PZU din anul anterior, nu creează un avantaj de natura ajutorului de stat, deoarece reprezintă preţul pieţei, respectiv o referinţă obiectivă şi realistă, în acest scop fiind însă necesară expertiza şi certificarea ANRE”, a precizat Chiriţoiu.

El a adăugat că, mai departe, trebuie analizat întregul mecanism prin care se va implementa această prevedere legală, mecanism care trebuie elaborat de către ANRE.

„Pentru siguranţă, având în vedere şi practica decizională europeană în ceea ce priveşte autorizarea ajutoarelor acordate la prosumatori, am propus ANRE consultarea informală a Comisiei Europene cu privire la mecanismul aplicabil în România, imediat după ce autoritatea de reglementare îl va contura”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Pe de altă parte, subvenţionarea de către Guvern prin Agenţia Fondului de Mediu (AFM) a panourilor fotovoltaice achiziţionate inclusiv de agenţi economici ar intra în sfera ajutorului de stat, însă suma este suficient de mică pentru a putea fi gestionată printr-o schemă de minimis, aprobată la nivel naţional, fără a necesita parcurgerea procedurii mai îndelungate de notificare la CE.

„În concluzie nu vedem obstacole semnificative pentru aplicarea rapidă a legii”, a conchis Chiriţoiu.

Ghidul de finanţare pentru programul privind montarea celulelor fotovoltaice va fi lansat până la data de 15 octombrie, a declarat, joi seara, vicepremierul şi ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu, adăugând că fiecare român care doreşte să-şi monteze o astfel de celulă fotovoltaică va putea deconta până la 4.600 de euro.

Declaraţia sa vine în contextul în care, săptămâna trecută, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) a declarat că a primit recent o scrisoare de la Consiliul Concurenţei, care anunţa că acest mecanism de preluare a energiei generate de micii producători, la un preţ fix, ar putea fi considerat ajutor de stat, iar notificarea acestei scheme la Bruxelles şi aşteptarea răspunsului ar însemna o întârziere de cel puţin un an.

„Avem pe agendă un subiect fierbinte pentru micii producători, aşa-numiţii prosumatori. Este o schemă… dar evit să folosesc cuvântul „schemă”, întrucât acum două săptămâni ne-am ales cu o scrisoare de la Consiliul Concurenţei, care ne-a anunţat că acest mecanism este susceptibil a fi ajutor de stat, iar aceste afirmaţii ne aruncă înapoi. Pentru că, dacă aceste mecanism este ajutor de stat şi trebuie autorizat la Comisia Europeană, în cel mai optimist scenariu într-un an va intra în vigoare. Încă sperăm să nu fie ajutor de stat”, a spus Bege.

El a arătat că ANRE se află în discuţii cu Consiliul Concurenţei şi cu DG Competition pe această temă, dar continuă să lucreze la reglementări, astfel încât, dacă se va dovedi că nu este un ajutor de stat, acest mecanism să fie pus în aplicare la finele lunii octombrie.

„Sperăm ca punctul de vedere al DG Competition să fie că nu este cazul să notificăm acest mecanism. Dar în continuare lucrăm la acele reglementări legate de perioadele de facturare, modificăm contractele-cadru pentru furnizarea energiei electrice, pentru că noi ne-am gândit că cel mai uşor ar fi ca această obligaţie ca furnizorii de preia energia să se materializeze printr-un act adiţional la contractele de furnizare. Aceste reglementări sunt în lucru şi, dacă avem confirmarea că nu este ajutor de stat, la finele lunii octombrie putem pune în aplicare această schemă”, a mai spus vicepreşedintele ANRE.

Parlamentul a aprobat, în iulie, Legea nr. 184/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, care precizează: „Prosumatorii (sau prosumerii – n.r.) care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum pot vinde energia electrică produsă şi livrată în reţeaua electrica furnizorilor de energie electrica cu care aceştia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, conform reglementărilor ANRE”.

Totodată, furnizorii de energie electrică sunt obligaţi, la solicitarea prosumatorilor cu care aceştia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, să achiziţioneze energia electrică produsă la un preţ egal cu preţul mediu ponderat înregistrat în Piaţa pentru Ziua Următoare în anul anterior.

„Prin derogare de la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, prosumatorii, persoane fizice, sunt exceptaţi/scutiţi de la plata tuturor obligaţiilor fiscale aferente cantităţii de energie electrică produsă pentru autoconsum, precum şi excedentul vândut furnizorilor”, mai spune legea votată în iulie.

De asemenea, aceşti consumatori sunt scutiţi şi de la plata certificatelor verzi pentru energia produsă şi utilizată pentru consumul propriu final.

Dar cât costă o instalaţie fotovoltaică pentru o casă obişnuită, cât produce, cât economisim, în cât timp se recuperează investiţia, de ce acte şi avize avem nevoie, si pentru construcţie şi pentru a putea lua cei 20.000 de lei de la stat? 

La aceste întrebări ne-a răspuns, în detaliu, Florin Bechiş, partener la firma Krone Solar, o companie care exact asta face: oferă consultanţă pentru proiecte de energie din surse fotovoltaice clienţilor mari. Calculele de mai jos sunt făcute pentru o casă obişnuită cu patru camere din zona Bucureşti, pe care Florin Bechiş le-a făcut la solicitarea noastră.

Consumul estimativ pentru o casă de 150 mp, cu echipamente electrice standard, fără încălzire electrică este cuprins 200-300 kWh pe lună, conform cu estimator online ale CEZ.

În cazul in care se doreşte trecerea la statutul de prosumator, putem alege una dintre cele două variante, în funcţie de preferinţe şi de cât de mult timp petrecem acasă în timpul zilei: 

1.Varianta in care consumul nu este automatizat si eficientizat

2.Varianta in care exista un dispozitiv de smart home care pate controla consumatorii mari.

Iată fiecare dintre variante: 

1. Sistem conectat la reţea, fără automatizare

Producţia anuală şi economiile realizate de sistem

Mai jos, am considerat o curbă de consum pentru o familie cu program de muncă de la 9 la 17 pentru a ilustra producţia orară şi consumul orar într-o locuinţă clasică pe timpul săptămânii. Curba de consum exactă poate fi obţinută de la distribuitorul de energie electrică, în cazul în care aveţi un contor inteligent.

Putem observa că aproximativ 25% din energia produsă va fi folosită pentru autoconsum, în timp ce aproximativ 75% va fi livrată în reţea şi vândută furnizorului.

Astfel, pentru fiecare MWh de energie produsă şi consumată de noi economisim aproximativ 480 de lei, iar pentru fiecare MWh produs şi livrat în reţea primim momentan aproximativ 230 de lei.

Aceste valori sunt indicative, pentru un calcul specific locaţiei dumneavoastra, va rugam sa luaţi în considerare valorile din factura de energie electrică primită de la furnizor!  

Pentru un calcul economic corect, trebuie să considerăm că, în timp, eficienţa panourilor scade, deci implicit producţia de energie scade şi ea. Însă, în acelaşi timp, conform proiecţiilor din strategia energetică naţională, preţul energiei va creşte semnificativ pentru consumatorii casnici, fiind prognozată pentru anul 2030 o valoare de 195 euro pentru un MWh cumpărat din reţea de un consumator casnic.

Chiar şi în scenariul optim, costul energiei electrice poate ajunge la 145 euro/ MWh in 2030. Astfel, socotind toată durata de viaţă a sistemului, care este de aproximativ 20 de ani, deşi el va produce mai puţină energie, economiile vor fi totuşi mai mari, pe masura ce preţurile pentru energia consumată cresc.

Mentenanţa pe durata de viaţă a sistemului va costa aproximativ 10% din valoarea investiţiei iniţiale.

În tabelul de mai jos se poate observa economia anuală estimată  pentru un sistem de 3 kWp cu un randament de 15%, ţinând cont de o creştere modică de 1% pe an a preţului energiei electrice şi o scădere a randamentului panourilor de 0,5% pe an.

Aproximativ 22.800 RON economisiti pe durata de viaţă a sistemului.

2. Sistem conectat la retea, cu automatizare

Prin folosirea unui smart controller care pot porni automat diverşi consumatori mari atunci când producţia panourilor este maximă (aer condiţionat, maşină de spălat, boiler) putem creşte procentul de energie consumată până la 40-50%.

În acest scenariu, economiile cresc. Astfel, cu cât mai multa energie solară reuşim să folosim pentru consumul propriu, cu atat mai repede ne putem recupera investiţia.

Aproximativ 26.000 RON pot fi economisiţi pe durata de viaţă a sistemului în cazul in care minimum 40% din energia produsă este folosită pentru autoconsum.

 

Desigur, e greu de estimat care va fi costul energiei în 20 de ani, dar ţinând cont că toate preţurile tind să se alinieze la media europeană, că în fiecare an preţurile sunt indexate cel puţin cu inflaţia şi că din 2020 vom avea foarte probabil şi o piaţă unică pentru energia electrică la nivelul UE, cel mai probabil preţurile la energia electrică vor continua să crească. În proiecţia considerată de noi am luat în calcul o creştere a preţului cu doar 1% anual, în condiţiile în care în ultimii doi ani preţurile în Romania au crescut cu procente mult mai mari.

Costuri

Preţul unui sistem complet de 3 kWp diferă în funcţie de furnizor şi de produsele alese. Un sistem cu echipamente de top poate ajunge şi la 1.400 de euro pe kWp iar unul ieftin poate costa 700-800 de euro pentru un kW instalat. În acest exemplu indicativ considerăm o configuraţie la un preţ mediu estimat de 1.100 euro per KW instalat, aproximativ 4.600 de lei.

Asta inseamnă că echipamentele pentru un sistem de 3 kWp costă aproximativ 13.800 de lei. Montajul, în functie de firma care execută lucrarea şi de gradul de dificultate al locului, va costa undeva între 400 si 600 de euro. Pentru acest exemplu consideram din nou media şi un cost de 2.300 de lei pentru montaj.

Avizele si proiectarea pot costa câteva sute de euro, în funcţie de cerinţele din certificatul de urbanism.

Astfel, în funcţie de configuraţia şi firma aleasă, ajungem la un cost pentru instalarea celor 3 kWp cu echipamente noi performante de aproximativ 17.000-18.000 de lei, apropiat de limita de 20.000 de lei fixată de Fondul de Mediu în ultima popunere de ghid de finanţare. În varianta ieftină, aceste sisteme pot fi achizionate şi cu 10.000 -12.000 de lei, dar probabil calitatea echipamentelor nu va fi cea mai bună

Ofertele pot să difere de la firmă la firmă, aceste cifre sunt doar indicative.

Echipamente

Panourile fotovoltaice: policristaline sau monocristaline de minim 250W, preferabil de la furnizori Tier 1.

Panourile monocristaline sunt cele mai eficiente şi cele mai scumpe, panourile policristaline au un randament foarte bun şi un raport calitate-preţ imbatabil pentru regiunile insorite. Aceste panouri sunt şi cele mai folosite in parcurile solare de mari dimensiuni. În general companiile Tier 1 care produc panouri fotovoltaice sunt cele care produc panouri solare de 5 ani sau mai mult, au o situatie financiara stabila şi au prodpuctie 100% automatizată. Cateva exemple: Sunpower, Panasonic, LG, Trina, Jinko, Canadian Solar.  

Structura de montaj: Aluminiu (mai scumpă) sau oţel zincat (mai ieftină)

Invertoarele şi controlerele: sunt cele mai sensibile echipamente, e recomandat să fie achiziţionate de la producători  renumiţi cum ar fi SMA, Huawei, Schneider, Siemens etc.  şi să fie acreditate de Transelectrica.

Mai avem nevoie de: sistem monitorizare, Cabluri AC/DC, sisteme complete de fixare şi ancorare şi împământare.

Finanţare

1. Bugetul de stat

90% nerambursabili în limita a 20.000 de lei (citat din ghidul pus momentan in dezbatere publica). Sisteme de până la 3 kWp cu panouri de minim 250 W şi invertor de 3,5 kW. Criteriile de eligibilitate a solicitantului în vederea obținerii finanțării sunt: 

-are domiciliul în România;

-este proprietar al imobilului-construcţie pe care se amplasează sistemul de panouri fotovoltaice, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; în cazul în care sistemul de panouri fotovoltaice care deservește construcția se amplasează pe teren, este proprietar/deține un drept de folosință și asupra imobilului-teren, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară;

-nu are obligaţii restante la bugetul de stat și la bugetul local, conform legislaţiei naţionale în vigoare, la data înscrierii;

Înscrierea solicitantului se face la unul dintre instalatorii validaţi, lista cu instalatorii validaţi nu este încă publică, procedura de validare a instalatorilor va incepe cel mai probabil în luna septembrie.Instalatorul validat care a perfectat contractul de participare în vederea decontării cu Autoritatea efectuează înscrierea solicitantului, cu condiția depunerii de către acesta a tuturor documentelor prevăzute în ghid.

Actele necesare:

-cerere de finanțare, în original, completată integral prin tehnoredactare,

-act de identitate al solicitantului, valabil la data înscrierii, în copie;

-extras de carte funciară, nu mai vechi de 30 de zile la data înscrierii, din care să rezulte dreptul de proprietate asupra imobilului construcție, pe care se va implementa proiectul, în original;

-certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat,

-certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local

(Sursa : Anexa GHID DE FINANŢARE a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională)

2. Credite cu dobândă preferenţială oferite de BERD prin BT şi Unicredit.

BERD a creat o linie de finanţare de 100 de milioane de euro pentru instalaţii fotovoltaice de mici dimensiuni. Aceste fonduri sunt gestionate la nivel local de două bănci: BT şi Unicredit. Mai multe detalii despre aceste finanţări pot fi obţinute de la sediul băncilor respective.

Avize

Procesul de autorizare e asemănător, momentan, cu autorizarea unei case. Pentru construcţii noi, recomandat este să includeţi aceste echipamente în proiectul tehnic trimis spre avizare, astfel încât să evitaţi mai multe drumuri pe la autorităţi. Pentru clădiri existente este necesar momentan certificatul de urbanism, în care se vor specifica restul de avize necesare (acestea diferă în funcţie de Primărie, şi un ATR (aviz tehnic de racordare), care se obţine de la distribuitorul de energie din regiune. O procedură  simplicată ar putea fi anunţată de ANRE în urmatoarele doua luni.

Iată Documentaţia necesară pentru finalizarea proiectului, livrată de furnizorul de echipamente:

– proiect electric autorizat

– proiect static autorizat şi avizat MLPAT

– memoriu de rezistenţă

– proces verbal de PIF conform IEC 62446

– declaraţii de conformitate CE traduse pentru echipamente

– declaraţie de conformitate pentru tot sistemul

– manual de operare şi mentenanţă în limba romana

– certificat de garanţie pentru 2 ani la întreg sistemul, plus garanţiile producătorilor

– asigurare de răspundere civila la construcţie

– documentaţia SSM