Protest al creditaţilor în CHF. EXCLUSIV de la BNR: Situaţia la zi a rezolvării cererilor clienţilor împrumutaţi în franci

Responsabili din Banca Naţională arată că acei clienţi care au fost într-adevăr loviţi de decizia băncii centrale a Elveţiei de a lăsa liber francul au căutat ajutorul băncilor creditoare încă din primele zile ale crizei francului, mulţi primind şi soluţii din partea acestora.

“La data de 31 decembrie 2014 numărul total de clienţi îndatoraţi în CHF, la grupul celor 7 bănci care concentrează aceste credite, era de 65.495. În perioada 16 ianuarie (adică la o zi după ridicarea pragului de către SNB) până la 5 iunie un număr de 36.546 de clienţi au solicitat băncilor soluţii. Dintre aceştia 20.311 au solicitat conversia creditului în lei, iar 16.235 restructurarea creditului. În aceeaşi perioadă s-au soluţionat 15.594 din care 6.526 de conversii şi 9.068 de restructurări”, au declarat pentru ECONOMICA.NET surse din Banca Naţională.

Deci, aproximativ jumătate dintre cei care au solicitat soluţii s-au înţeles cu băncile.

Din totalul celor cu împrumuturi, mai mult de jumătate au mers pe varianta firească, a negocierii, şi au fost interesaţi să facă ceva. Restul de circa jumătate, fie n-au fost apăsaţi de chestiunea ratelor, probabil pentru că sumele adăugate de la liberalizarea cursului au fost mici, fie au căutat soluţia grupului în instanţă. Cei care cu adevărat au fost interesaţi să plătească mai puţin s-au dus şi au făcut întâmpinări la bancă, opinează cei din BNR.

Structura creditelor în franci este şi ea variată. Potrivit surselor, din totalul creditelor pe destinatii, 35% au fost în scop imobiliar în timp ce 58% au fost credite de consum, garantate ipotecar. Situaţie care poate fi un motiv probabil pentru care aproape de jumătate dintre clienţii cu credite CHF nu s-au adresat până acum băncilor pentru soluţii.

Mai mult, reprezentanţii BNR spun că, din totalul creditelor în CHF, care fac aproximativ 1,4% din PIB, 40% au scadenţa în mai puţin de 5 ani. Problema cea mai mare acum, în opinia experţilor BNR, este că 75% din numărul creditaţilor în CHF au venituri lunare nete mai mici de 2.500 de lei. Restul au peste această sumă. 3% dintre ei au între 5.000 şi 7.000 de lei, iar 3,5% au peste 7.000 de lei.

“BNR a atras atenţia ca nu poate interveni administrativ în contractele dintre băncii şi clienţi şi a recomandat băncilor să negocieze individual cu clienţii, dat fiind caracterul extrem de neomogen al împrumturilor în CHF.

Aşa cum arată cifrele, sunt mari diferenţe între creditaţi în funcţie de destinaţia creditului, scadenţa reziduală a acestuia şi situaţia veniturilor nete ale împrumutaţilor”, spun sursele.

Mega-miting în Piaţa Victoriei – 5.000 de creditaţi în CHF vin duminică în Bucureşti

Grupul Clienţilor cu Credite în CHF organizează în data de 14 iunie 2015, orele 15:30-18:30, în Piaţa Victoriei, un miting prin care protestează faţă de atitudinea pasivă a clasei politice în problema creditelor acordate în franci elvețieni (CHF), față de atitudinea părtinitoare a BNR-ului pentru a proteja instituțiile bancare și, nu în ultimul rând, față de dezinformările și abuzurile sistemului bancar împotriva propriilor clienți, scrie grupul într-un comunicat.

Liderul Grupului, Cătălin Voivozeanu, a spus pentru ECONOMICA.NET că aşteaptă 5.000 de participanţi, mulţi venind din ţară cu autocarele.

“Au trecut 5 luni de când explozia cursului de schimb leu – franc a scos încă o dată la iveală faptul că sistemul bancar a lansat pe piață un produs toxic din dorința de a acumula profit maxim de pe urma cetățenilor, în ciuda riscurilor pe care acest produs le presupunea. Deși riscurile au fost cunoscute de către instituțiile bancare și BNR, deși sunt vinovate de dezinformarea în masă a clienților, băncile sunt în continuare protejate de asumarea oricărei responsabilități, timp în care clienții suportă toate costurile lăcomiei sistemului bancar: dobânzi majorate, rate dublate de evoluția agresivă a cursului valutar, comisioane abuzive (de risc valutar sau de administrare)”, arată Grupul într-un comunicat.

Avocatul Piperea: Băncile preferă să vândă neperformante la 10% decât să piardă 40% din valoare

Gheorghe Piperea, avocatul care reprezintă în instanţă şi public interesele mai multor grupuri de clienţi împotriva băncilor creditoare, a anunţat public că va lipsi de la protest, dar a dat un mesaj de sprijin pe Facebook.

“Nimic din promisa împărţire a poverii între consumatori şi bănci nu s-a realizat. Cursul a rămas sus, caldele invitaţii la negociere individuală din partea băncilor recalcitrante s-au dovedit reci ca gheaţa şi tăioase ca oţelul, iar creditele neperformante se vând ca pâinea caldă la 10% din valoarea nominală. Căci, într-o logică economică sanatoasă, capitalistă, e mai eficient să pierzi 90% din creanţa în favoarea unor colectori de creanţe (mai ales când aceştia sunt rude sau interpuşi ai managerilor de bănci) decât să pierzi 30-40 % în favoarea amărâtului de debitor, care mai are şi prostul obicei de a exista şi a trage la jug pentru a-şi plati datoria, chiar şi în parte.

Intre timp, sub atenta supraveghere a FMI, care s-a declarat cu mult cinism „îngrijorat” de potenţialul de risc sistemic al câştigării proceselor colective de către consumatori, şi mulţumită ultra-eficientului lobby subteran al BNR, unele mari procese colective au fost trântite în justiţie’, a spus Piperea.

În data de 15 ianuarie 2015, Banca Naţională a Elveţiei a renunţat la pragul de 1,2 CHF pentru un EUR, ceea ce a dus la aprecierea CHF cu circa 20% în perioada imediat următoare.

Pragul a fost tot mai greu de menţinut în condiţiile relaxării cantitative iniţiate de BCE şi ale intrărilor mari de capital în Elveţia.

În ce priveşte cursul valutar franc-leu, o treime din aprecierea iniţială a francului elveţian s-a corectat.