Protest inedit al angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului cu privire la majorările salariale pe care ar urma să le primească
Legat de protestul „umbrelelor triste” reprezentanţii SAALG au postat imagini dintr-o zonă a clădirii Guvernului unde au pus mai multe umbrele, având ataşate mesaje de protest prin care anunţă protestul spontan şi prin care cer: „Salarii corecte pentru munca corectă: Fiecare contribuţie merită recunoaştere echitabilă”.
Liderul SAALG, Noni-Emil Iordache, afirmă în comunicatul de presă transmis AGERPRES că proiectul de ordonanţă de urgenţă pus în transparenţă decizională de Ministerul Muncii accentuează „aceeaşi construcţie salarială inechitabilă pentru Aparatul de lucru al Guvernului (Cancelaria Prim-ministrului, Corpul de control al Prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului şi Departamentul pentru Luptă Antifraudă – DLAF, ulterior alăturându-se şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice – ANAP) în raport cu alte instituţii, unele chiar subordonate”.
„Măsurile propuse prin prezentul proiect de act normativ sunt de natură să accentueze discrepanţele salariale existente între funcţii similare din administraţia publică centrală, deşi iniţiatorul susţine că intervenţia legislativă are drept scop tocmai înlăturarea acestora. Adâncirea inechităţilor salariale ale personalului din administraţia publică centrală, motivat de faptul că prin prezentul proiect se propune majorarea cu 10% a nivelului salariului de bază acordat pentru luna decembrie 2023, pentru întreg personalul din administraţia publică centrală (toate ministerele şi instituţiile publice aflate în subordinea acestora) este vizibilă, deşi în realitate e vorba de o majorare de doar 5%, având în vedere că, potrivit O.U.G. nr. 115/2023, aceeaşi categorie de personal a beneficiat de majorare cu 5% a nivelului salariului de bază acordat pentru luna decembrie 2023, începând cu luna ianuarie 2024”, se arată în comunicat.
Totodată, reprezentanţii SAALG susţin că negocierile cu şeful Cancelariei prim-ministrului şi cu secretarul general al Guvernului s-au încheiat, în 13 mai, cu următorul mesaj: „veţi avea majorare salarială „în jur de 15%”, în luna mai, nu iunie. Cei doi miniştri ne-au dat asigurări că vor lupta ca procentul să fie de 15″.
SAALG aduce şi o serie de critici ce ţin de normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative susţinând, între altele, că „este necesar ca pe nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă a Guvernului să fie introduse în calitate de co-iniţiatori/avizatori următoarele instituţii: Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
„Proiectul de act normativ afişat pe site-ul M.M.M.S.S. nu este însuşit de conducătorul instituţiei, astfel încât nu se poate cunoaşte dacă forma afişată pe site este forma oficială a acestuia sau o simplă formă de lucru „, se mai spune în comunicat.
Alte critici aduse proiectului de OUG se referă la secţiunea a 4-a „Impactul bugetar” din nota de fundamentare.
„În nota de fundamentare apare în mod eronat anul 2023 ca an curent; este necesară modificarea corespunzătoare a acestuia. Pe coloana aferentă anului 2024 este introdusă o sumă despre care nu se înţelege dacă este aferentă anului curent (2023, 2024) sau este impactul bugetar estimat pentru anul următor, 2025”, se spune în comunicat.
Nu în ultimul rând, reprezentanţii SAALG prezintă şi o serie de observaţii referitoare la proiectul de act normativ, arătând, între altele: „Ca observaţie cu titlu general referitoare la măsurile propuse prin proiectul de act normativ, arătăm că, potrivit Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 80/2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 38 alineat (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (denumită în continuare Decizia Î.C.C.J. nr. 80/2023), ‘principiile nediscriminării şi egalităţii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiaşi categorii profesionale din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale'”.
Citește și: