Protestele din Ucraina cresc riscul unei crize valutare

Costul asigurării datoriilor statului ucrainean împotriva intrării în default (incapacitate de plată) a crescut luni pe măsură ce traderi au început să mizeze din ce în ce mai mult pe devalorizarea monedei ucrainene, după ce duminică peste 100.000 de persoane au protestat faţă de refuzul actualei conduceri a Ucrainei de a semna, la recentul summit de la Vilnius, Acordul de asociere la UE.

Guvernatorul Băncii centrale a Ucrainei, Ihor Sorkin, a promis că va face tot ceea ce este nevoie pentru a asigura stabilitatea financiară şi într-un mesaj online a cerut deponenţilor să aibă încredere în sistemul bancar şi să nu îşi retragă economiile.

Chiar dacă acestea au fost cele mai mari proteste de după revoluţia portocalie care a condus la răsturnarea victoriei lui Ianukovici în alegerile din 2004, analiştii nu se aşteaptă la o nouă revoluţie.

‘Încerc să-mi amintesc când o ţară a trecut printr-o revoluţie pentru un acord comercial’, a declarat Charles Robertson, economist şef la Renaissance Capital.

‘Ianukovici a supravieţuit weekendului, am crezut că acesta a fost un scenariu de tip Ceauşescu’, a declarat Tim Ash, analist la Standard Bank, referindu-se la răsturnarea şi execuţia lui Nicolae Ceauşescu în 1989. Tim Ash s-a declarat surprins de nivelul redus al vânzărilor de active ucrainene după eşecul summitului care a avut loc săptămâna trecută la Vilnius.

Pentru a creşte economia Ucrainei are nevoie de importuri de gaze naturale ieftine din Rusia precum şi de exporturi de oţel scumpe. Însă situaţia actuală este exact una inversă, guvernul de la Kiev este supus la presiuni deoarece subvenţionează gazele naturale pentru consumatorii casnici. Ucraina are un acord standby în valoare de 15 miliarde de dolari cu Fondul Monetar Internaţional, însă acesta a fost îngheţat în 2011 în urma refuzului Kievului de a pune capăt subvenţiilor şi a majora preţurile la gaze şi încălzire pentru consumatorii casnici. În schimb, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că o reducere a preţului gazelor este condiţionată de aderarea Ucrainei la o uniunea vamală formată din Rusia, Kazahstan şi Belarus.

Jacob Nell, economist la Morgan Stanley, nu crede că există riscul ca instabilitatea financiară să devină acută până la finele lui 2014. ‘Autorităţile ucrainene ar putea să se confrunte cu o alegere dificilă în 2014 între aderarea la uniunea vamală sau creşterea riscului unei ajustări necontrolate a cursului de schimb în a doua jumătate a lui 2014’, susţine Jacob Nell.

Ucraina, care urmează un curs de schimb ajustabil (crawling peg), a devalorizat ultima dată hryvna în 2008. Luni, Banca centrală a Ucrainei se oferea să vândă dolari la un curs de 8,1502 hryvna pentru un dolar, comparativ cu un curs de 8,1397 hryvna în urmă cu două săptămâni.

Analiştii din domeniul energiei se îndoiesc că Putin se va grăbi să vină în ajutorul lui Ianukovici după mai mulţi ani de dispute între Moscova şi Kiev pe tema gazelor naturale. În loc să împrumute Ucraina, Putin ar putea să prefere să-i cheltuie pe finalizarea conductei South Stream, care ar permite Rusiei să livreze gaze naturale Europei ocolind însă Ucraina. ‘Relaţiile bune între Rusia şi Ucraina au fost ucise de South Stream, proiectul favorit al lui Vladimir Putin’, a declarat Mikhail Korchemkin de la firma de consultanţă East European Gas Analysis.

Autorităţile de la Kiev trebuie să găsească peste 17 miliarde de dolari în 2014 pentru a acoperi factura la gaze naturale şi a rambursa creditele care ajung la maturitate. Dacă se includ şi împrumuturile sectorului privat, anul viitor Ucraina are de rambursat peste 60 de miliarde de dolari, echivalentul unei treimi din Produsul Intern Brut.