Protestele se vor intensifica în următoarea perioadă pe fondul deteriorării indicatorilor socio-economici – Coface

„În timp ce restricţiile legate de pandemia COVID-19 au oprit temporar intensificarea protestelor, un nou val se întrevede la orizont. Se aşteaptă ca protestele, în special în ţările emergente, să crească din cauza unei deteriorări fără precedent a indicatorilor socio-economici. În 2020, indicatorul de risc social şi politic Coface a atins un nivel record de 51% la nivel mondial şi de 55% în ţările emergente”, susţin autorii studiului citaţi de scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, aceste mişcări sociale vor avea repercusiuni asupra activităţii economice a ţărilor afectate, în special asupra comerţului exterior.

Coface estimează că mişcările sociale în masă au efecte negative deosebit de puternice şi permanente asupra exporturilor ţărilor: într-un an în care au loc astfel de mişcări, exporturile sunt în medie cu 4,2% mai mici decât potenţialul estimat.

Totodată, formele mişcărilor sociale, persistenţa şi intensitatea lor vor fi deci decisive pentru comerţul internaţional în anii următori.

„Pandemia a stopat temporar intensificarea mişcărilor sociale din ţările emergente. Dar efectele socio-economice devastatoare ale crizei de sănătate au crescut nivelurile de risc social şi politic la un prag istoric. Se presupune că aceste presiuni vor avea ca rezultat un nou val de mişcări cu repercusiuni economice semnificative pentru ţările afectate. Se aşteaptă ca incertitudinea legată de instabilitatea politică, scăderea încrederii agenţilor economici, scăderea activităţii şi serviciilor industriale din zona ofertei şi scăderea consumului să aibă un impact masiv asupra activităţilor economice”, au declarat Samuel Adjutor şi Ruben Nizard, economişti la Coface.

Potrivit economiştilor, comerţul exterior şi, în special, exporturile, vor fi probabil victime colaterale.

„Estimăm că, într-un interval de trei ani care urmează unei mişcări sociale, exporturile rămân cu până la 9% sub potenţialul lor. Dacă mişcarea are cereri socio-economice, ceea ce este probabil ca urmare a pandemiei, această frânare a exportului poate fi cu până la 20% mai mică”, susţin Samuel Adjutor şi Ruben Nizard.

Cercetarea mai arată că majoritatea mişcărilor sociale au loc în ţările emergente, iar numărul acestora a crescut între 2017 şi 2019. Mai mult, experienţa din epidemiile şi pandemiile anterioare arată că tensiunile sociale apar, în medie, la un an după o criză sanitară.

„Această reapariţie a nemulţumirii sociale se explică prin efectele socio-economice devastatoare ale crizelor. Amploarea impactului COVID-19 este de neegalat, ceea ce se va vedea în intensitatea viitoarelor mişcări sociale. Într-adevăr, riscul social şi politic global, măsurat de Coface, nu a fost niciodată atât de mare. În 2020, a atins un record de 51% la nivel mondial şi 55% în ţările emergente. Mai precis, presiunile sociale pentru schimbare nu au fost niciodată mai mari”, susţin autorii studiului.

În 2020, indicele presiunii sociale a atins un maxim istoric, în creştere de la 46% la 54% la nivel global şi, pentru ţările emergente, de la 54% la 61%. Această creştere se explică prin deteriorarea fără precedent a indicatorilor socio-economici în majoritatea ţărilor analizate. Ca urmare a pandemiei, nivelul de trai a scăzut, după cum se arată în scăderea PIB-ului pe cap de locuitor, puterea lor de cumpărare s-a deteriorat, dovadă fiind creşterea şomajului şi a inflaţiei, iar inegalităţile de venit şi avere s-au adâncit.

Potrivit studiului, acest lucru este agravat în unele ţări de nemulţumirea tot mai mare faţă de gestionarea crizei de sănătate şi de restricţiile privind libertăţile civile şi politice, care sunt uneori văzute ca neloiale.

În 2020, 88% dintre ţările cu pieţe emergente au înregistrat o creştere a nivelului de risc asociat cu presiunile sociale. A crescut substanţial în unele ţări emergente din Asia, cum ar fi Malaezia, India, Thailanda sau Filipine, dar şi în unele ţări din Africa de Nord, precum Algeria sau Tunisia.

Economiştii Coface susţin că experienţa pandemiilor din trecut confirmă faptul că mişcările sociale de masă au efecte negative persistente asupra activităţii economice.

Timp de cel puţin un an şi jumătate după o mişcare socială în masă, creşterea PIB rămâne cu un punct procentual sub nivelul său anterior. Pentru ţările emergente, acest indicator poate fi chiar cu două puncte procentuale mai mic.

„Aceste efecte sunt traduse pe partea ofertei printr-o scădere a activităţii şi serviciilor industriale, iar pe partea cererii prin scăderea consumului. Încrederea consumatorilor şi a întreprinderilor scade, iar incertitudinea creşte. Mai mult, incertitudinea asociată cu instabilitatea politică creşte costurile de tranzacţie între ţara afectată şi restul lumii şi reduce stimulentele pentru a intra în relaţii comerciale noi sau pentru a le menţine pe cele existente”, mai susţin autorii studiului.

Potrivit cercetării, fluxurile comerciale încetinesc sau chiar se contractă: scăderea activităţii industriale perturbă exporturile şi scăderea consumului afectează importurile. În anul mişcărilor sociale, exporturile sunt cu 4,2% sub potenţialul estimat. Decalajul rămâne substanţial timp de trei ani, exporturile rămânând între 6,3% şi 8,9% sub potenţialul lor. Impactul asupra importurilor este mai marginal, importurile revenindu-şi mai repede.

Totodată, impactul unei mişcări asupra exporturilor şi importurilor variază foarte mult. Astfel, mai mulţi factori pot amplifica sau limita efectele asupra comerţului: specializarea sectorială, ponderea ţării în comerţul internaţional, apropierea de partenerii comerciali şi modul de transport preferat în fluxurile comerciale bilaterale.

Cercetarea mai arată că aceste elemente pot avea efecte negative asupra ţărilor terţe, indiferent dacă sunt sau nu parteneri comerciali ai ţării afectate, dar modul în care se dezvoltă mişcările determină magnitudinea şi persistenţa şocului comerţului.

„În mod surprinzător, durata şi frecvenţa mişcărilor sociale sunt decisive. Dacă mişcarea este un eveniment izolat, impactul asupra exporturilor şi importurilor este marginal. În caz contrar, instabilitatea politică latentă întăreşte lipsa de încredere şi incertitudine, crescând costurile comerciale şi efectând în continuare capacitatea de export. În acest caz, la trei ani de la prima mişcare, exporturile rămân, în medie, cu aproximativ 14% sub potenţialul lor. Dimensiunea mobilizării este, de asemenea, un factor important în acest şoc comercial”, mai susţin autorii cercetării.

Totodată, mişcările cu cereri pur politice au efecte tranzitorii şi mai mici asupra exporturilor şi importurilor.

„Protestele care includ cereri socio-economice şi care sunt, prin urmare, mai susceptibile de a apărea după pandemie, au efecte mai durabile şi mai severe. În acest caz, la trei ani după şoc, exporturile rămân cu 20,7% sub potenţialul lor şi importurile cu 5,6% mai mici. Mai mult, spaţiul mic de manevră în politica economică a ţărilor emergente pentru a limita efectele tulburărilor sociale ar putea amplifica impactul acestora asupra comerţului”, potrivit studiului.

Coface este unul dintre liderii în domeniul asigurărilor de credit şi de servicii complementare, precum Factoring, Colectare de creanţe, Asigurări Single Risk, Bonding şi Informaţii de afaceri. În 2020, Coface a avut aproximativ 4.450 de angajaţi şi a înregistrat o cifră de afaceri de 1,45 miliarde de euro.