Provident: Peste 75% dintre români consideră că au un nivel de trai mediu sau peste medie

Potrivit acestuia, clasa de mijloc a crescut cu 16,5 puncte procentuale comparativ cu anul 2013, când compania a efectuat un studiu similar, în timp ce ponderea românilor care se consideră săraci, neavând venituri suficiente pentru cheltuielile esenţiale, a scăzut de la 13,8% în 2013 la 5,6% anul acesta, relevă studiul efectuat în perioada 4-14 noiembrie pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.003 respondenţi.

Viktor Boczán a arătat, în cadrul unui prezentări susţine miercuri la conferinţa ALB România, că nivelul mai bun de trai se datorează evoluţiei economice din România în ultimii trei ani, dar şi atenţiei sporite pe care românii o acordă cheltuielilor zilnice.

Astfel, 77% dintre respondenţi spun că urmăresc atent evoluţia bugetului personal, iar 13% ţin o evidenţă scrisă a veniturilor şi cheltuielilor. Ca urmare, comparativ cu 2013, tot mai puţini români spun că rămân fără bani de la un salariu la altul. Mai exact, 23,4% dintre respondenţi nu reuşesc aproape niciodată să cheltuiască mai puţin decât câştigă, comparativ cu 29,9% în 2013. Potrivit studiului, femeile tind să rămână mai des fără bani decât bărbaţii, iar dintre cheltuielile de necesitate scăzută pe care acestea le fac ponderea cea mai mare o au îmbrăcămintea şi cosmeticele. La polul opus, 31,6% declară că îşi planifică şi gestionează eficient bugetul şi se încadrează întotdeauna în veniturile obţinute, procent în creştere comparativ cu nivelul de 22% din 2013.

Conform studiului, peste 34% dintre respondenţi economisesc cu regularitate pentru viitor sau pentru diverse investiţii, nivel similar celui din 2013, în timp ce ponderea celor care economisesc atunci când au în plan să investească s-a dublat în ultimii trei ani până la 32,2% şi doar 31,5% dintre români spun că nu reuşesc să facă economii faţă de 47,1% în 2013.

Investiţiile în imobiliare sunt în continuare considerate printre cele mai avantajoase de către 46,7% dintre respondenţi, similar nivelului din 2013, urmate de investiţiile în propria afacere (41,6%) şi de cele în aur sau argint (36,2%, în scădere faţă de 50,7% în urmă cu trei ani).

Când vine vorba despre produsele financiare utilizate de români, se observă o scădere a apetitului pentru carduri de credit, respectiv 43,7% în 2013 faţă de 40,8% în 2016 sau pentru creditele de nevoi personale, 47% în 2013 faţă de 40,2% în 2016. Pe de altă parte, a crescut numărul românilor care deţin un cont bancar, 69,9%, şi un card de debit, 57,6%, în timp ce o creştere semnificativă, de aproximativ 52%, au înregistrat produsele de asigurare de viaţă sau de locuinţă.

‘Chiar dacă nivelul de cunoştinţe în ceea ce priveşte produsele financiare creşte în fiecare an, România se află în continuare sub media europeană la capitolul educaţie financiară. Tot mai mulţi români sunt interesaţi de cum pot cheltui responsabil, economisire sau cum îşi pot investi banii într-un mod profitabil. Tocmai de aceea, unul dintre obiectivele noastre este să continuăm să investim în programe de educaţie financiară, în colaborare cu parteneri puternici, într-un efort de a contribui la îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară din România’, a declarat Viktor Boczán.

Aproape 75% dintre români susţin că se informează şi compară ofertele disponibile pe piaţă atunci când au în plan să acceseze un nou produs financiar. 52,9% spun, însă, că este important pentru ei să-şi dezvolte cunoştinţele financiare pentru a-şi gestiona mai bine bugetul personal şi a economisi. Educaţia financiară este o prioritate şi peste 60% dintre dintre respondenţi apreciază că nivelul de educaţie financiară este încă slab în România. Aproape trei sferturi dintre respondenţi consideră că sistemul de învăţământ are un rol esenţial în creşterea nivelului de educaţie financiară în România şi 93% cred că introducerea unei clase obligatorii de educaţie financiară poate sprijini atingerea acestui obiectiv, în timp ce aproape 70% sunt de părere că o contribuţie importantă în acest sens trebuie să aibă şi instituţiile financiare.